Vineri, 1 decembrie se împlinesc 99 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei şi Maramureşului cu România, dar dezvoltarea ţării în principalele domenii, precum sănătatea şi educaţia se lasă aşteptată.
„Un bilanţ al ultimilor 10 ani arată că am avansat la trei indicatori de bază, Instituții, Infrastructură și Mediu macroeconomic, însă regresăm mult la Educație primară și Sănătate, unde am pierdut 40 de locuri într-un deceniu, scrie Tolo.ro, care citează un studiu prezentat de viceguvernatorul Florin Georgescu
Am lucrat la instituții, ceva la infrastructură, la macroeconomie și ne-am blocat. Dacă nu învârtim arcul de la sănătate şi educaţie, motorașul nu pornește. Și ținem o jumătate a copiilor țării în risc de sărăcie, un lucru de neuitat de Ziua Națională.
După Colectiv, au crescut alocările în sănătate, în primul rând în sporuri și ceva la salarii, dar nu e nici pe departe suficient. 850.000 de oameni din București sunt arondați Spitalului de Urgență Sf. Pantelimon, rămas azi noapte fără analize .
„Azi-noapte, medicii de la Spitalul Sf. Pantelimon au anunțat la 112 că ”am închis secția de Obstetrică-Ginecologie pentru noi internări că nu mai avem cu ce lucra”. Chiar în această seară o femeie de 21 de ani a născut prin cezariană și i-am făcut rahianestezie cu xilină, ce nu se mai face de 15 ani. Strigă la noi de pe masă, că xilina nu ține, dar n-am avut să-i dăm altceva. Neplătit cu lunile, laboratorul privat Gral Medical avertizase Sf. Pantelimon că încetează și simplele analize de hemogramă, ”începând cu data de 1 decembrie, 12 noaptea”. De la 12 noaptea, toate secțiile, inclusiv ATI, mai puțin UPU urgențe, nu mai au analize”, notează jurnalistul Cătălin Tolontan.
În educație însă, nici măcar atât nu s-a făcut. Rezultatul? Nu oferim abilități minimale celor care vin după noi. România e pe poziția 123, în ultimele 10% dintre țări, în privința investițiilor pe care le fac companiile în instruirea și dezvoltarea propriilor angajați? Există domenii unde stăm chiar mai rău.
De pildă, la delegarea autorității în firme, criteriu care spune multe despre cum funcționează o societate, despre egolatrie, despre nivelul de încredere, dar și despre resurse. O recunosc chiar managerii de top. Ei plasează țara pe locul 129 din 137 la dorința de a delega puterea”.
Citeşte mai mult pe Tolo.ro.
REACŢIA CONDUCERII SPITALULUI PANTELIMON
Conducerea spitalului condamnă modalitatea de comunicare aleasă de medic, precizând că acesta este singurul care nu îşi desfăşoară activitatea.
„Nu negăm dificultăţile financiare cu care se confruntă spitalul, dificultăţi generate de datoriile către furnizori acumulate în cursul anului trecut. Domnul dr. Dimitriu este, totuşi, singurul medic din cele 17 linii de gardă plătite ale spitalului, care nu a reuşit să îşi desfăşoare activitatea şi a ales această modalitate de comunicare, în total dispreţ faţă de eforturile colegilor săi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Spitalului Sf. Panteliom, Fiorella Mitroi, potrivit Mediafax.
La spital s-a deplasat, vineri, şi secretarul de stat din cadrul ministerului Sănătăţii, Cristian Grasu, care a explicat că unitatea sanitară mai are peste un milion de lei datorii, iar activitatea secţiei de ginecologie este, la ora transmiterii ştirii, funcţională.
„Activitatea pe secţia de ginecologie continuă, în dimineaţa aceasta, s-au făcut cezariene. Este o situaţie grea. Probabil, domnul doctor, din cauza lipsei materialelor, din ultimele zece luni, s-a decompensat. Nu a discutat cu conducerea despre problemele de pe secţie la momentul potrivit, iar publicarea unui asemenea anunţ pe zidurile spitalului nu este cea mai bună soluţie. Este o problemă internă, de comunicare a spitalului. Ministerul Sănătăţii a vrut să se asigure că lucrurile nu se opresc. Şi domnul ministru Bodog cunoaşte situaţia financiară prin care trece spitalul. Lipsesc unele materiale, dar există înlocuitori şi se poate funcţiona. Sigur, nu este cea mai bună condiţie de funcţionare”, a explicat secretarul de stat Cristian Grasu.
Reprezentantul Ministerului Sănătăţii a precizat că vechea conducere a spitalului a strâns datorii în valoare de peste trei milioane de lei.
„Aici trenează nişte probleme de mai mult timp pentru că au fost nişte greşeli de management, care au dus la o situaţie financiară dificilă a spitalului. După ce s-a schimbat managementul, lucrurile au început, treptat, să se îmbunătăţească, adică au început să producă servicii suficiente astfel încât să acopere datoriile. Au fost datorii în valoare de trei milioane de lei, acum s-au înjumătăţit. Din cauza problemelor de contractare pe care le-a avut vechea echipă managerială, încă mai au de tras. Ministerul încearcă să găsească soluţii punctule pentru a-i ajuta, cât se poate, în mod legal”, a adăugat Cristian Grasu.
În luna aprilie, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog l-a demis pe managerul spitalului pe motiv că un pacient de 66 de ani a decedat după ce o asistentă de la spitalul Sfântul Pantelimon din Bucureşti i-a administrat o transfuzie de sânge destinată altui bolnav. În urma acestui incident, spitalul, dar şi Direcţia de Sănătate Publică au demarat câte o anchetă, iar prima măsură luată a fost suspendarea, pe durata anchetelor, din funcţie a asistentei care a greşit transfuzia şi amendarea ei cu suma de 1.000 de lei.