Cele două ţări derulează, în prezent, o simulare comună a organizării comune a traficului aerian, lângă Paris.
‘Prin aprobarea pachetelor legislative Single European Sky, Uniunea Europeană doreşte reducerea emisiilor de CO2, dar şi îmbunătăţirea timpilor de trafic aerian odată cu reducerea costurilor operaţionale ale companiilor aeriene şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirea securităţii. Bazele blocului funcţional aerian româno – bulgar au fost puse în 2004, în 2008 au fost finalizate studiile de fezabilitate, iar în prezent o echipă de 70 de controlori de trafic din România şi Bulgaria şi 30 de piloţi din Franţa efectuează o simulare a modului în care va funcţiona organizarea de trafic comună. Până în decembrie 2012, blocul va fi funcţional, iar din 2013 traficul aerian se va desfăşura după noua formulă în România şi Bulgaria’, a spus Bogdan Donciu.
Practic, din 2013 aeronavele civile şi militare care vor intra în spaţiul aerian, devenit comun, al celor două ţări, vor putea alege orice rută le avantajează din punct de vedere al costurilor şi al timpului de parcurs până la destinaţie, şi nu pe baza unor trasee stricte ca până în prezent.
‘Estimările arată că economiile pe care companiile aeriene le vor face sunt de circa 15 milioane de euro anual, cinci milioane de euro mai puţin din costurile de carburant şi zece milioane euro din costurile operaţionale. Acest lucru ar trebui să se simtă şi la costurile biletelor’, a spus Bogdan Donciu, director general adjunct ROMATSA.
Din estimările iniţiale, reducerea preţurilor ar putea fi situată undeva la 6 – 7 procente, însă calcule exacte vor fi făcute după un an de funcţionare a blocului aertian. Potrivit reprezentanţilor Eurocontrol şi ROMATSA, astfel de reduceri au fost înregistrate şi în cazul celorlalte opt blocuri aeriene comune din Uniunea Europeană.
Danube FAB este un proiect iniţiat de Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian şi Autoritatea pentru Servicii de Trafic Aerian din Bulgaria, costul proiectului, estimat la aproximativ 5 milioane euro, fiind finanţat în proporţie de 50% de către Comisia Europeană, prin Programul Reţelei de Transport Transeuropene, iar Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din România a fost desemnat coordonatorul proiectului în relaţia cu Agenţia Executivă TEN-T.