Biolog român din Arctica: „Urşii polari se adaptează. Noi, oamenii, am putea dispărea înaintea lor”

Adi lucrează acum în cercetare la centrul universitar din Svalbard, cea mai nordică instituţie de învăţământ superior din lume. Acesta a povestit pentru hotnews.ro cum este viaţa aproape de Polul Nord şi cum s-a adaptat.

„Avem și unele reguli interesante. Nimeni nu are voie să moară și nici nu se naște aici. Nu e tocmai „Finding Neverland” din Peter Pann, dar nimeni nu poate fi îngropat în Svalbard din cauza permafrostului care previne descompunerea cadavrelor. Iar nașteri nu au loc fiindcă spitalul pe care îl avem nu e atât de bine echipat, așa că femeile însărcinate pleacă cu două-trei săptămâni înainte de termen pe continent”, a povestit biologul.

Adi Pop a explicat şi cum se vede din extrema nordică şi cum e tratată acolo problema schimbărilor climatice.

„Svalbardul e un loc care se încălzește foarte rapid, temperatura crescând de șase ori mai repede decât pe restul planetei. În ultimul deceniu temperatura medie anuală în timpul verii a crescut de la 5,9°C la 7,2°C. Ultimele modele de la Universitatea din Trondheim arată că până în 2100 temperatura medie anuală în timpul verii ar putea fi de 17 grade. În momentul ăla Arctica nu prea mai există.

Alte articole

Efectele schimbărilor climatice. Fermele românești își concediază angajații pentru prima dată în ultimii 10 ani

Klaus Iohannis, anunţuri importante pentru români: „Traversăm o perioadă dificilă”

Până în 2050 între 50 și 70% din gheața de deasupra Polului Nord din timpul verii se va topi. Deocamdată ce observăm noi trăind aici e că solul se încălzește tot mai mult. Încălzirea afectează și permafrostul de dedesubt iar clădirile noastre, fiind ancorate în gheață, au început să se scufunde puțin în fiecare an.

Dar marea problemă cu fenomenul acesta e că duce la eliberarea de metan. Toată lumea e speriată acum de dioxidul de carbon, ceea ce e bine, dar metanul e un gaz de 21 de ori mai potent în ceea ce privește efectul de seră. Instrumentele noastre care măsoară concentrațiile în aer arată că nivelul de metan începe să crească tot mai mult, de la an la an.

Pe lângă eliberarea sa din pământ, o grămadă de hidrați de metan se află în mare, în jurul insulei. Aceștia sunt eliberați odată cu creșterea temperaturii apei, lucru favorizat și de curentul Golfului, care ajunge până la noi. Au fost semnalate cazuri când oceanul „fierbe” și am filmat bulele de metan de deasupra apei”, consideră Adi.

Cele mai întâlnite animale din Svalbard sunt urşii polari şi renii, iar Adi a povestit cum sunt acestea afectate de încălzire.

„Amenințările cele mai mari pentru urșii polari sunt braconajul și poluarea, dar directorul Institutului Polar Norvegian e destul de optimist în ceea ce îi privește. El crede că noi avem șanse mai mari, ca specie, să dispărem înaintea lor, fiindcă topirea permafrostului din perioada următoare o să dezmorțească o grămadă de virusuri și bacterii stocate în gheață de-a lungul ultimelor sute de mii de ani. Iar omul, ca specie modernă, nu ar putea avea sistemul imunitar adaptat sau nu am avut contact cu unele tulpini de virusuri care pot ieși la iveală odată cu topirea permafrostului”, a spus biologul.