Biserica Ortodoxă din Cipru îşi donează averea statului, pentru ieşirea din criză

Biserica Ortodoxa din Cipru a anuntat ca este dispusa sa-si puna activele, inclusiv terenuri, la dispozitia statului. „Intreaga avere a Bisericii este la dispozitia tarii (…) astfel incat sa putem sta pe propriile picioare si nu sprijiniti de straini”, a declarat arhiepiscopul Chrysostomos, dupa ce s-a intalnit miercuri dimineata cu presedintele tarii.

Biserica este un actionar important al celei de-a treia mari banci a tarii, Hellenic Bank. Ministrul de Finante cipriot, Michalis Sarris, se afla la Moscova pentru a discuta surse alternative de finantare. O runda initiala de discutii nu a condus la rezultatul sperat miercuri, insa Sarris a afirmat ca va ramane in Rusia astfel incat discutiile sa poata continua.

Partidele politice din Cipru si banca centrala vor discuta un Plan B, dupa respingerea in Parlament a taxei pe depozitele bancare, iar acesta ar putea implica rezervele financiare ale fondurilor de asigurari sociale, dar si un eventual sprijin din partea Bisericii.

CORONAVIRUS. Vârsta medie a pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 este de 46 de ani; cei mai mulţi au între 19 şi 50 de ani 

Alte articole

Oana Roman a făcut scandal şi în vacanța în Cipru. Ce s-a întâmplat la hotel

Mesajul emoţionant lăsat de jucătorii naţionalei în vestiarul din Cipru

Taxa pe depozite a fost ceruta de statele zonei euro pentru sprijinirea Ciprului cu imprumuturi externe de 10 miliarde de euro. Guvernul de la Nicosia ar fi trebuit sa obtina din taxarea banilor din conturile bancare 5,8 miliarde de euro, intrucat imprumuturile externe acopera doar o parte a necesarului financiar al statului, iar tarile euro au refuzat sa acorde imprumuturi mai mari, pentru a nu ridica indatorarea tarii la un nivel considerat nesustenabil.

Presedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, s-a intalnit miercuri cu liderii partidelor pentru a analiza pasii urmatori dupa decizia Parlamentului, potivit cotidianului elen Kathimerini. Partidele vor forma echipe de experti care sa discute un Planul B cu banca centrala.

Printre optiunile discutate se numara utilizarea unor rezerve de circa 5 miliarde de euro detinute de fondurile de asigurari sociale ale Ciprului, precum si o oferta catre deponenti pentru acceptarea voluntara a unui schimb cu obligatiuni legate de veniturile pe care statul ar urma sa le obtina din exploatarea resurselor de gaze naturale.