Biserica spionează în şcoli. Profesorii de religie puşi să furnizeze informaţii despre familiile neortodoxe

Inspectorul de religie din judeţul Gorj a cerut dascălilor să raporteze informaţii despre familiile care se abat de la doctrina ortodoxă şi cum combat preoţii acest fenomen.

„În atenţia profesorilor de religie,

Vă rog ca până la 15 februarie să îmi trimiteţi situaţia din unităţile de învăţământ unde predaţi cu următoarele:
– situaţia cultelor neoprotestante în şcoală
– numărul familiilor eterodoxe din localitatea respectivă şi dacă acestea dispun de casă de rugăciune
– numele pastorului
– felul şi frecvenţa activităţilor prozelitiste (acolo unde ele există)
– implicarea preotului paroh în relaţia cu şcoala şi în activitatea de combatere a acestui fenomen.

Eu voi trimite Mitropoliei situaţia pe care o voi primi, de aceea vă rog să respectaţi termenul şi rog seriozitate!„, este mesajul apărut pe site-ul oficial al Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj.

Alte articole

Ce religie are Gabriela Cristea. Vedeta spune că nu merge la biserică des, dar se roagă acasă. ”Vreau să fiu incinerată”

Ce religie are Ileana Sterp. E unica din familia ei care a decis să ia un alt drum. ”Am luat eu singură decizia asta și nu regret nicio clipă”

CITEŞTE ŞI: Biserica vrea MONOPOL pe tipărirea, editarea şi difuzarea MANUALELOR DE RELIGIE

Ministerul Educaţiei Naţionale, Patriarhia Română şi Secretariatul de Stat pentru Culte au semnat un protocol de colaborare care vizează predarea disciplinei religie – cultul ortodox în învăţământul preuniversitar şi organizarea învăţământului teologic ortodox preuniversitar şi universitar.

„Nu este vorba de amestecul Bisericii în actul de învăţământ, dar aşa cum învăţământul medical se face în parteneriat cu spitalele, învăţământul militar se face în parteneriat cu Ministerul Apărării, de Interne, după caz, este absolut normal ca şi alte tipuri de învăţământ, de exemplu facultăţile de teologie, în momentul în care reglementezi trebuie să ţii cont şi de specificul specializării„, a explicat Remus Pricopie.

Ce spune Patriarhia Română

Întrucât Protocolul cu privire la predarea disciplinei religie – cultul ortodox în învăţământul preuniversitar şi la organizarea învăţământului teologic ortodox preuniversitar şi universitar, încheiat de Patriarhia Română, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Secretariatul de Stat pentru Culte în ziua de 29 mai 2014, a fost interpretat tendenţios de către o asociaţie umanistă antireligioasă, care militează pentru scoaterea predării religiei din învăţământul public, precizăm:
În conformitate cu prevederile Constituției României (art. 32 alin 7) și ale legii educației naționale nr. 1/2011 (art. 18, alin 3) religia, ca disciplină școlară, este parte a trunchiului comun și are caracter confesional, fiind predată potrivit cerințelor specifice fiecărui cult de profesori abilitați în baza protocoalelor încheiate de Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute de stat. Acest statut al orei de religie din România se regăseşte în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.

Prin urmare, încheierea Protocolului între cele trei instituţii semnatare, care să reglementeze modul de colaborare între stat și fiecare cult în parte pentru asigurarea învățământului religios în România, este o cerință legală (art. 18, alin. 3 din legea educației naționale) și reflectă realitatea garantată constituțional că ora de religie a fiecărui cult este predată de persoane acreditate de respectivul cult.

Protocolul încheiat de Patriarhia Română, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Secretariatul de Stat pentru Culte are scopul creşterii calităţii învăţământului religios public, precum şi a învăţământului teologic preuniversitar şi universitar. Acesta urmează Protocolului încheiat între Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei şi Secretariatul de Stat pentru Culte pentru introducerea educaţiei moral-religioase în învăţământul de Stat (septembrie 1990) şi celor ulterioare încheiate de Patriarhia Română cu Ministerul Educaţiei Naţionale pentru reintegrarea învăţământului teologic seminarial (liceal) şi universitar în învăţământul public românesc.

Prevederile acestor protocoale anterioare sunt reluate şi precizate mai clar în Protocolul din 29 mai 2014, ţinându-se cont de prevederile constituționale și noile reglementări legale, experienţa dobândită și practica administrativă constantă din ultimii 25 de ani referitoare la responsabilitatea Bisericii Ortodoxe Române în formarea și selectarea personalului său necesar în diferite domenii de activitate (preoţi, profesori de religie, asistenţi sociali etc.). Protocolul afirmă coresponsabilitățile şi competenţele specifice Statului şi Bisericii în domeniul învățământului religios public şi a învăţământului teologic ortodox preuniversitar și universitar.

În acelaşi timp, Protocolul reafirmă cooperarea profesorilor de religie şi a cadrelor didactice din învățământul teologic preuniversitar şi universitar cu propria lor Biserică a cărei învățătură de credinţă o predau în şcoli, deoarece statul respectă autonomia cultelor şi, deci, nu realizează singur, ci împreună cu ele, învățământul religios confesional. În plus, întrucât absolvenții instituțiilor de învățământ teologic ortodox sunt angajați, în cea mai mare parte, de către Biserica Ortodoxă Română, aceștia trebuie să îndeplinească pe lângă exigențele de formare academică și pe cele morale şi spirituale specifice acesteia.

Pentru binele societăţii româneşti de azi este mare nevoie de-a intensifica legătura între libertate şi responsabilitate, între autonomie şi cooperare. Autonomia universitară şi autonomia cultelor, ambele garantate de lege, nu trebuie confundate cu indiferenţa sau lipsa de responsabilitate privind viaţa societăţii sau binele comun. În acest context, coresponsabilitatea şi cooperarea între Stat şi Biserică în spirit de respect reciproc este o datorie morală şi o necesitate practică pentru creşterea calităţii actului educaţional. În concluzie, încercarea agresivă a unei asociaţii umaniste antireligioase de-a contesta permanent fără argumente solide opţiunea pentru ora de religie a majorității covârşitoare a părinților și elevilor din această țară este injustă şi inutilă.