Blaga, despre proiectul viitoarei Legi fundamentale: Discutăm despre o Constituţie revanşardă

„Într-adevăr, după cum ne aşteptam, o mare parte dintre observaţiile pe care noi, PDL, le-am făcut (la proiect – n.r.) se regăsesc în poziţiile Consiliului Legislativ. Discutăm de o Constituţie revanşardă, de faptul că preşedintele este scos din puterea executivă, că practic discutăm de o republică parlamentară”, a afirmat Blaga, prezent la o dezbatere despre revizuirea Constituţiei, organizată de Grupul de Dialog Social, potrivit Agerpres.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei.

„Prezentul demers de revizuire a Constituţiei are în vedere o reglementare mai detaliată a unor aspecte privind drepturile şi libertăţile fundamentale, modificarea unor dispoziţii privind autorităţile fundamentale ale statului, cum ar fi Parlamentul, instituţia preşedintelui României şi Guvernul, răspunderea parlamentarilor şi a membrilor Guvernului etc. Pe de altă parte, se constată încercarea de reglementare prin prezentul proiect a unor aspecte care nu ar trebui să se regăsească la nivel constituţional”, se precizează în aviz, care a fost postat pe site-ul Senatului.

Consiliul Legislativ menţionează, la pct. 3, cu referire la alin. (4) al art. l, faptul că sintagma ‘cooperare loială a puterilor’ este utilizată în Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu asupra progreselor realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Alte articole

Klaus Iohannis, de ziua Constituţiei: Avem responsabilitatea să rămânem uniţi în apărarea democraţiei noastre şi să construim un viitor mai bun

Marcel Ciolacu, despre modificarea Constituţiei: „Este un demers ce trebuie pornit, ţinând cont şi de majoritatea pe care o avem”

„Semnalăm că în enumerarea autorităţilor care reprezintă puterea executivă nu se regăseşte şi şeful statului. Precizăm că limitarea prerogativelor constituţionale pentru şeful statului nu determină excluderea acestei instituţii din sfera puterii executive, astfel că textul trebuie revăzut sub acest aspect. Precizăm că sistemul constituţional românesc a consacrat un executiv bicefal compus din preşedintele României, pe de o parte, şi Guvern, având în frunte primul-ministru, pe de altă parte. Preşedintele României face parte din puterea executivă şi, în această calitate, îndeplineşte prerogativele esenţiale ale acestei puteri, având o serie de atribuţii administrative, dar şi unele cu caracter politic. Într-o formulare generică, în doctrina românească s-a apreciat că toate atribuţiile preşedintelui României care nu privesc sarcinile de reprezentare a statului şi, respectiv, de ‘mediere între puterile statului, între stat şi societate’ sunt atribuţii din sfera Executivului. Faţă de cele de mai sus, teza finală, care detaliază principiul separaţiei puterilor în stat, ar trebui eliminată”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.