„Nu, nu am avut niciodată, dimpotrivă, a câştigat clar în instanţa de fond. Nu vedem ce alte lucruri sunt. Am văzut că se fac diverse jocuri, unii şi-au şi dorit sprijin de pe acum. Vrabia mălai visează, pentru că diferenţa dintre domnul Johannis şi următorul este de 20 de puncte„, a spus Blaga, la Palatul Parlamentului, întrebat dacă are emoţii în ceea ce priveşte termenul de marţi de la ÎCCJ în procesul de incompatibilitate al lui Klaus Johannis.
El a spus că este convins că Johannis va câştiga procesul cu ANI.
Sunt convins că va câştiga procesul domnul Johannis. Soluţia B nu mai există de ieri (duminică -n.r.), când candidaturile la prezidenţiale au rămas definitive. Nici dacă ar dori cineva nu se mai poate retrage. Lege e lege, iar el va câştiga când va fi procesul cu ANI”, a punctat Blaga.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reiau marţi dezbaterile pe admisibilitatea recursului declarat de Agenţia Naţională de Integritate în procesul de incompatibilitate al preşedintelui PNL, Klaus Johannis.
Pe 26 septembrie, procurorii au decis să claseze dosarul în care Johannis era acuzat că a semnat un contract, din postura de primar, cu o tipografie deţinută de Forumul Democrat al Germanilor, al cărui preşedinte era, dând astfel NUP pentru candidatul ACL la prezidenţiale, transmitea România TV.
Procurorii Parchetului General au clasat dosarul în care preşedintele PNL, Klaus Johannis, a fost acuzat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) de conflict de interese în materie administrativă şi penală.
Potrivit reprezentanţilor Parchetului General, dosarul lui Klaus Johannis a fost clasat de procurori pe data de 18 septembrie 2014.
ANI a sesizat, în luna august 2013, Parchetul General şi a cerut cercetarea lui Iohannis pentru conflict de interese.
Potrivit Agenţiei, Johannis a semnat, la data de 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Sibiu şi SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR).
Procurorii susţin că există un conflict de interese în acest caz, dar nu de natură penală întrucât Iohannis nu ar fi obţinut vreun beneficiu patrimonial pentru sine sau pentru vreo rudă a sa.
În august 2013, ANI a întocmit un raport de constatare a conflictului de interese şi a cerut în paralel Parchetului să îl cerceteze pe Klaus Johannis pentru conflict de interese în cazul unui contract semnat în decembrie 2010, din postura de primar al municipiului Sibiu, cu SC Tipografia Honterus SRL, deţinută de Forumul Democrat al Germanilor, al cărui preşedinte era.
Johannis a susţinut că se află în „perfectă legalitate” şi a contestat ulterior raportul ANI, dosarul judecându-se la Curtea de Apel Alba Iulia. În vara acestui an, Curtea i-a dat dreptate lui Iohannis şi a dispus anularea raportului de constatare. Agenţia a făcut apel astfel încât raportul de constatare a conflictului de interese a intrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Concomitent, Parchetul a analizat şi plângerea penală făcută de ANI, însă a decis vineri că fapta există, dar nu este de natură penală. Conform legii, conflictul de interese poate fi de două feluri: de natură penală şi de natură administrativă. „Obiectul contractului semnat cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ şi penal de către Klaus-Werner Johannis constituie servicii de informare şi publicitate în vederea implementării Proiectului (cod SMIS: 4915) finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Programul Operaţional: Creşterea Competitivităţii Economice 2007 – 2013 (POS CCE), Axa Prioritară 3 «Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public»”, îl acuza ANI pe primarul Sibiului.
Inspectorii de integritate mai susţineau că Johannis a aprobat, în perioada ianuarie – iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către prestator, respectiv societatea Tipografia Honterus.
Potrivit ANI, Klaus-Werner Johannis nu a respectat dispoziţiile art. 75, lit. b) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit cărora „aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (…) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia […] f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte”.
Primarul municipiului Sibiu a încălcat, conform ANI, şi dispoziţiile art. 2.531 din Codul Penal, potrivit cărora „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material (…) pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”.