Blestemul veșmintelor Cuvioasei Parascheva. Anual, mii de pelerini din toată țara vin să se închine la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Anul acesta, pelerinajul a început marți, 8 octombrie, zi în care racla cu moaște a fost așezată în baldachinul amenajat în curtea Mitropoliei. Pelerinii se vor putea închina la Sfântă până pe 15 octombrie, dată la care pelerinajul va lua sfârșit.
Moaștele Sfintei Parascheva sunt îmbrăcate potrivit unor ritualuri bisericești speciale, la care iau parte doar preoți ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Puțini credincioși știu că sub aceste veșminte, pe care le vedem cu toții, trupul Cuvioasei este acoperit de un alt veșmânt care nu este niciodată schimbat, scrie BZI.
Citește Pelerinajul de Sfânta Parascheva, benefic pentru comercianții din Iași
Acest veșmânt are un sigiliu cu blestemul domnitorului Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Cuvioasei Parascheva.”
Veșmintele Sfintei sunt făcute în atelierele Arhiepiscopiei, iar croitorii care le lucrează țin post și se roagă înainte de a începe să le coasă.
Viața Sfintei Parascheva
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe malul Mării Marmara, aproape de Constantinopol, actualul Istanbul. Se spune că la vârsta de 10 ani, a auzit în biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine vrea să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze” (Marcu 8, 34).
Aceste cuvinte au determinat-o să-și ofere hainele săracilor.
După ceva timp, a decis să se retragă în pustie. Urmând sfaturile unor mari trăitori întru credință, s-a îndreptat către Pont, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde a rămas cinci ani. De aici, s-a îndreptat spre Țara Sfântă, dorindu-și să-și petreacă restul vieții în locurile sfinte. După ce a vizitat Ierusalimul, s-a stabilit într-o mănăstire de călugărițe din pustiul Iordanului.
La vârsta de 25 de ani, un înger i s-a arătat în vis și i-a cerut să se întoarcă în locurile natale.
”Să lași pustia și să te întorci în locul de baștină, căci acolo se cuvine să-ți lași trupul pământului și să treci din această lume la Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”, scri Sfântul Varlaam în Cazania sa.