BNR anunţă majorarea ratei dobânzii de politică monetară. Rata anuală a inflaţiei ar putea ajunge la valori mai mari cele anticipate

BNR anunţă majorarea ratei dobânzii de politică monetară. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât în şedinţa de marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,25% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021, precum şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021.

BNR anunţă majorarea ratei dobânzii de politică monetară

Citeşte şi Leul s-a devalorizat puternic faţă de principalele valute, în ziua moţiunii de cenzură. Cursul BNR anunţat pentru 5 octombrie

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 5 octombrie 2021, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,25% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021; Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR, potrivit News.ro. 

Potrivit specialiştilor BNR, rata anuală a inflaţiei a urcat în iulie 2021 la 4,95%, de la 3,94% în iunie, iar în august la 5,25%, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului ţintei şi uşor peste nivelul prognozat. Creşterea a fost determinată şi în acest interval aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorarea considerabilă a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, şi într-o mai mică măsură de continuarea scumpirii combustibililor, preponderent pe seama categoriei non-benzină şi motorină.

Alte articole

Analist economic, despre îndemnul lui Isărescu de a „strânge cureaua cu dietă sănătoasă”: România nu va trece la dietă, ci direct la terapie intensivă

Mugur Isărescu, avertisment pentru salariile românilor: „Sunt decorelate”

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit la 3% în iulie, de la 2,9% în iunie, şi la 3,2% în august, depăşind astfel uşor previziunile. Evoluţia ei reflectă, în principal, efecte ale creşterii cotaţiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele cererii sporite de bunuri şi servicii, suprapuse celor venite din constrângeri pe partea ofertei, alături de ajustările în sens ascendent ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au crescut la 3,3% şi 2,6% în august, de la 2,9%, respectiv 2,4% în luna iunie 2021.

Activitatea economică a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial relativ încetinit – de 1,8%, faţă de 2,5% în trimestrul I -, dar ceva mai alert decât s-a anticipat, depăşind moderat nivelul său pre-pandemie. Evoluţia face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată în acest interval în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Totodată, pe fondul efectului de bază asociat contracţiei severe suferite de economie în perioada similară a anului trecut, dinamica ei anuală s-a majorat în trimestrul II la 13%, de la -0,2% în trimestrul I.

„Creşterea abruptă a variaţiei anuale a PIB a fost susţinută de toate componentele majore ale cererii agregate, dar în proporţii considerabil diferite. Principalul determinant l-a constituit consumul privat, care s-a mărit totuşi sub aşteptări în termeni anuali, şi a fost secondat îndeaproape, ca aport, de variaţia stocurilor. O contribuţie pozitivă, deşi mult mai modestă, a fost adusă de formarea brută de capital fix, în contextul redinamizării puternice a construcţiilor noi, în principal pe seama segmentului rezidenţial, care a devansat, ca impact, scăderea considerabilă a variaţiei investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport)”, arată BNR.

În acelaşi timp, exportul net şi-a diminuat aportul negativ la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, în condiţiile în care creşterea deosebit de amplă a variaţiei exporturilor de bunuri şi servicii inclusiv pe fondul unui efect de bază a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă creşterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil faţă de trimestrul I, sub influenţa relativei ameliorări a balanţelor veniturilor, rămânând totuşi superioară valorilor medii din 2019 şi 2020.

Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o uşoară accelerare a creşterii trimestriale a economiei în trimestrul III, dar exclusiv pe seama performanţelor mult mai bune ale agriculturii, implicând, în contextul efectului de bază asociat redresării solide din perioada similară a anului trecut, o scădere modestă a dinamicii anuale a PIB.

Relevantă este menţinerea, în iulie, la un nivel ridicat, dar considerabil diminuat faţă de trimestrul II, a dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul, a celui auto-moto şi a serviciilor prestate populaţiei. Producţia industrială şi comenzile noi în industria prelucrătoare şi-au încetinit însă puternic creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar activitatea din construcţii a suferit un mic declin în termeni anuali.

La rândul lor, exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus consistent variaţia anuală în iulie şi mult mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării puternice a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, deficitul de cont curent a continuat să se majoreze, depăşind pe ansamblul primelor şapte luni ale anului cu peste 70% nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar s-au menţinut în iulie în preajma minimelor ultimilor aproximativ 4 ani, pentru ca în luna august şi mai cu seamă în septembrie să cunoască ajustări ascendente, în contextul relativei înăspriri a condiţiilor lichidităţii, dar şi al consolidării aşteptărilor privind creşterea în viitorul apropiat a ratei dobânzii de politică monetară. Pe acest fond, precum şi ca urmare a evoluţiilor de pe piaţa financiară internaţională, randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat parcursul crescător în a doua parte a trimestrului III, mai ales pe scadenţele medii şi lungi. Totodată, cursul de schimb leu/euro şi-a corectat relativ rapid scăderea consemnată în prima parte a trimestrului III sub influenţa unor factori sezonieri, iar ulterior a continuat să manifeste o tendinţă moderat ascendentă, inclusiv în condiţiile diferenţialului ratelor dobânzilor şi ale tensionării mediului politic intern.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat mai ferm în teritoriul de două cifre în primele două luni ale trimestrului III 2021, până la 12,7%, ca medie a intervalului, de la 9,8% în trimestrul II, în contextul intensificării fără precedent a activităţii de creditare în monedă naţională în luna iulie, inclusiv cu susţinerea programelor guvernamentale, dar şi al dinamizării moderate a creditului în valută. Componenta în lei a continuat astfel să-şi accelereze creşterea, până la 17,4% în iulie-august – cea mai înaltă valoare din ultimii 5 ani – de la 15,2% în trimestrul II, iar ponderea ei în total s-a mărit în luna august la 71,3%.

Actualele evaluări relevă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior, sub impactul şocurilor pe partea ofertei. Determinante sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice, în principal de preţul gazelor naturale, pe fondul ascensiunii abrupte a cotaţiilor pe piaţa en-gros autohtonă şi pe plan european şi, într-o mai mică măsură, de preţul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină şi motorină. Acestea sunt de natură să amplifice şi să prelungească deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, dar să genereze ulterior efecte de bază dezinflaţioniste semnificative.

Valul patru al pandemiei şi măsurile restrictive asociate generează incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor, cel puţin în perspectivă apropiată, în condiţiile înrăutăţirii alerte a situaţiei sanitare şi ale nivelului foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potenţial impact negativ inclusiv asupra evoluţiilor de pe piaţa muncii, aflate până de curând într-o ameliorare evidentă.

Citeşte şi Benzina se apropie de 7 lei litrul. Analist economic: „Efectele scumpirii carburanților le vom resimți în tot ceea ce cumpărăm”

Incertitudini şi riscuri semnificative decurg, însă, şi din conduita viitoarea a politicii fiscale, date fiind, îndeosebi, coordonatele recentei rectificări bugetare şi eventuala prelungire a instabilităţii mediului politic intern, de natură să pericliteze consolidarea bugetară – proces vital pentru stabilitatea macroeconomică. O sursă de incertitudini şi riscuri rămâne absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, importantă din această perspectivă fiind finalizarea aprobării Planului naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi a procedurilor de natură juridică şi tehnică ce condiţionează începerea atragerii sumelor alocate.

Riscuri semnificative continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din blocaje în lanţurile de producţie şi aprovizionare, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial.

În şedinţa de astăzi, 5 octombrie 2021, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,25% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021, concomitent cu păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.