BNR: Inflaţia ar putea ajunge la 2,8% în iunie 2020

„Referitor la evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că noul pattern anticipat al inflaţiei este cvasi-similar pe termen scurt celui evidenţiat în prognoza publicată în Raportul de inflaţie din mai 2018, dar uşor revizuit în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp. Astfel, după vârful atins în mai – iunie 2018, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să scadă şi să se menţină în trimestrul III uşor sub valoarea de 5%, iar apoi să coboare mai pronunţat şi să revină în decembrie 2018 la limita de sus a intervalului ţintei, respectiv la 3,5%, nivel uşor inferior celui previzionat anterior. În 2019, după o nouă corecţie descrescătoare suferită în debutul anului, rata anuală a inflaţiei va tinde probabil să se apropie treptat de punctul central al ţintei, pentru ca în ultimul trimestru să reintre pe un trend lent crescător, situat totuşi sub valorile din prognoza precedentă, ajungând la finele orizontului de prognoză – iunie 2020 – la 2,8%, faţă de nivelul de 3,0% anticipat anterior”, se spune în document.

Conform minutei, s-a concluzionat că viitoarele ajustări descendente ale ratei anuale a inflaţiei, precum şi probabila coborâre temporară a acesteia în proximitatea punctului central al ţintei sunt atribuibile acţiunii factorilor ofertei, mai cu seamă efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor mari înregistrate începând cu semestrul II 2017 de toate componentele exogene ale IPC, dar şi de preţurile unor produse alimentare procesate.

Au fost evocate majorările simultane sau succesive consemnate în trimestrele anterioare de tarifele la energia electrică şi la gaze naturale, de preţurile combustibililor şi de cele ale produselor din tutun, precum şi de preţurile LFO. Au fost notate şi noile influenţe dezinflaţioniste ce decurg din scăderea în luna iulie 2018 a tarifelor la energia electrică, precum şi din anunţata reducere la 1 ianuarie 2019 a cotei TVA pentru subcomponenta canalizare şi pentru energia termică, doar parţial contrabalansate pe termen scurt de efectele majorării preţului gazelor naturale în luna august a anului curent.

Unii membri ai Consiliului au reliefat în acest context incertitudinile asociate configuraţiei viitoare a sistemului de impozite indirecte, precum şi perspectivei preţurilor administrate şi a preţurilor produselor alimentare – volatile şi procesate -, dar şi evoluţiei probabile a cotaţiei petrolului, de natură să inducă riscuri la adresa actualei perspective a inflaţiei, inclusiv pe calea posibilei afectări a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, în ipoteza prelungirii deviaţiei ratei anuale a inflaţiei de la limita superioară a intervalului de variaţie.

Alte articole

Anunţul BNR despre banii românilor după ce România are a noua lună la rând cele mai mari preţuri din UE

Alertă de la BNR privind banii cash. Ce trebuie să ştie românii care preferă numerarul

„Membrii Consiliului au remarcat că şi inflaţia de bază este aşteptată să se calmeze pe orizontul scurt de timp, dar să urce din nou în cursul anului viitor, rămânând totuşi relativ mai temperată în raport cu previziunile anterioare. Astfel, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este anticipată să ajungă la 2,6% în decembrie 2018, dar să crească gradual ulterior şi să stagneze până la finele orizontului prognozei la nivelul de 3,2%, faţă de prognoza precedentă care o plasa la 3,2% în decembrie 2018 şi la 3,4% în decembrie 2019. S-a convenit că pe orizontul scurt de timp traiectoria ei anticipată reflectă disiparea impactului exercitat asupra preţurilor alimentelor procesate de creşterea spre finalul anului anterior a preţurilor unor materii prime agroalimentare şi o slăbire la începutul anului curent a presiunilor inflaţioniste asociate poziţiei ciclice a economiei”, se menţionează în minuta BNR.

Potrivit documentului, acestea sunt aşteptate însă să se manifeste din nou treptat începând cu trimestrul II 2019 şi să rămână apoi semnificative, în condiţiile în care, după contracţia din trimestrul I 2018, deviaţia pozitivă a PIB va reintra probabil pe un trend crescător ce se va prelungi până la mijlocul anului 2019, dimensiunea ei depăşind-o astfel marginal la finele orizontului prognozei pe cea previzionată anterior.

Totodată, s-a sesizat că presiuni inflaţioniste uşor mai intense, chiar şi în raport cu prognoza din luna mai, sunt anticipate să decurgă, pe întregul orizont al prognozei, din trendul anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din dinamica în creştere progresivă a preţurilor importurilor.

Conform BNR, evaluând pattern-ul probabil al excedentului de cerere agregată, membrii Consiliului au observat că noua prognoză pe termen mediu anticipează o moderare mai pronunţată a expansiunii economice în anul 2018 decât cea previzionată anterior, urmată însă de o reaccelerare în 2019, implicit de revenirea ritmului său anual în linie cu cel potenţial.

S-a arătat că perspectiva presupune o atenuare sensibilă, inclusiv în raport cu prognoza precedentă, a caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018 şi imprimarea unei atitudini neutre acesteia în 2019, precum şi decelerarea dinamicii venitului disponibil real al populaţiei, dar mai moderată decât s-a anticipat anterior. Totodată, ea asumă o scădere ceva mai lentă a gradului de acomodare a condiţiilor monetare pe orizontul prognozei şi o relativă îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor europene, având ca ipoteză şi o creştere economică mai solidă în zona euro/UE şi pe plan global, în raport cu precedenta prognoză.

În opinia unor membri ai Consiliului perspectiva economiei europene continuă să fie totuşi marcată de incertitudini, date fiind riscurile induse, inclusiv pe calea afectării încrederii investitorilor, de politicile comerciale protecţioniste, chiar dacă atenuate cel puţin temporar de rezultatele discuţiilor recente dintre reprezentanţii SUA şi UE. S-a apreciat că incertitudini şi riscuri notabile decurg şi din negocierile şi materializarea Brexit, precum şi din oscilaţiile volatilităţii pe piaţa financiară internaţională. Implicit s-a făcut referire la conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale şi la condiţiile macroeconomice în care acestea operează, o relevanţă în creştere fiind atribuită abordării BCE şi celei a băncilor centrale din regiune. S-a notat în acest context relevanţa diferenţialelor ratelor dobânzilor de politică monetară pentru judecarea conduitei politicii monetare. A fost reiterată pledoaria pentru un mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie.

Potrivit evaluării membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil principalul determinant al creşterii economice în 2018 şi 2019, dar şi componenta a cărei dinamică va cunoaşte cea mai semnificativă decelerare în anul curent. Din această perspectivă, s-a convenit că surse importante de incertitudini şi riscuri la adresa actualei prognoze de inflaţie rămân sentimentul de încredere a consumatorilor şi dinamica viitoare a veniturilor disponibile reale ale populaţiei, inclusiv în contextul tensionării pieţei muncii, al majorărilor recente ale unor venituri, şi al menţinerii la valori relativ ridicate, chiar dacă în scădere, a ratei anuale a inflaţiei. Au fost evocate, de asemenea, creşterile consemnate de fluxul creditelor pentru consum în perioada recentă şi caracterul viguros al cererii pentru asemenea împrumuturi, corelate cu evoluţia veniturile salariale, dar şi incertitudinile asociate perspectivei acestora.

Membrii Consiliului au exprimat preocupări legate de evoluţia recentă şi cea probabilă a formării brute de capital fix, a cărei contribuţie la dinamica activităţii economice se anticipează a fi şi în 2018 sensibil mai modestă decât cea a consumului şi în scădere amplă faţă de anul anterior, cu implicaţii asupra echilibrelor interne şi externe ale economiei.

Potrivit minutei, s-au făcut referiri la absorbţia fondurilor europene, la structura cheltuielilor bugetare defavorabilă investiţiilor publice şi la perspectiva acesteia, inclusiv în contextul preconizatei rectificări bugetare, precum şi la iniţiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potenţial impact advers asupra creditării societăţilor nefinanciare.

În acelaşi timp, a fost remarcată perspectiva semnificativ ameliorată a exportului net, în condiţiile probabilei temperări mai pronunţate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor, de natură să frâneze creşterea ponderii în PIB a deficitului de cont curent. În acest context, cei mai mulţi membri ai Consiliului au reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de prognoza pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

„În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au notat că a doua variantă provizorie a datelor privind evoluţia PIB continuă să indice decelerarea creşterii economice la 4% în trimestrul I, de la 6,7% în trimestrul IV 2017, mai pronunţată decât cea anticipată, în condiţiile unei revizuiri doar marginale în sens ascendent a dinamicii ei trimestriale. Unii membrii ai CA au apreciat că această evoluţie reprezintă o revenire către ritmul potenţial de creştere economică, ceea ce este de salutat, ea implicând o reducere a excedentului de cerere agregată. S-a remarcat că noile date evidenţiază unele diferenţe în structura determinanţilor expansiunii economice pe partea utilizării, contribuţia majoritară, dar în diminuare, a consumului gospodăriilor populaţiei fiind corectată uşor în jos, în timp ce aportul pozitiv în scădere al formării brute de capital fix este revizuit uşor în sens opus. În cazul exportului net, se relevă o creştere considerabilă a contribuţiei negative faţă de trimestrul anterior, în condiţiile unei încetiniri doar marginale a dinamicii anuale a importurilor de bunuri şi servicii, conducând la accentuarea în termeni anuali a soldului negativ al balanţei bunurilor şi serviciilor în trimestrul I 2018. Pe partea ofertei, structura determinanţilor creşterii economice rămâne practic neschimbată, principala contribuţie aparţinând serviciilor, urmată de cea a industriei”, se spune în document.

Membrii Consiliului au remarcat că decelerarea expansiunii economice este aşteptată să continue în trimestrele II şi III, exclusiv pe fondul unor efecte de bază, în condiţiile în care ritmul ei trimestrial este anticipat să se reintensifice faţă de primele trei luni ale anului.

„S-a observat că evoluţia face probabilă reînscrierea gap-ului pozitiv al PIB pe o tendinţă uşor crescătoare în trimestrul II, după declinul consemnat în intervalul anterior, în condiţiile plasării lui la valori totuşi inferioare celor din prognoza anterioară. S-a concluzionat că cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept motor al creşterii economice şi în trimestrul II, dar şi principalul determinant al încetinirii acesteia. O scădere a aportului pozitiv este de aşteptat din partea formării brute de capital fix. În schimb, contribuţia exportului net ar putea redeveni pozitivă, în condiţiile în care ecartul dintre dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi cea a importurilor s-a redus aproape de zero pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II, determinând încetinirea creşterii soldului negativ al balanţei comerciale şi contribuind la cvasi-stoparea adâncirii deficitului de cont curent în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, se mai spune în document.