„Efectele potenţiale de accentuare a excesului de cerere din economie şi, astfel, de generare a unor presiuni inflaţioniste superioare ca amplitudine celor din scenariul de bază vor depinde în mod esenţial de forma finală a legii, de etapizarea în timp a majorărilor salariale şi de criteriile de condiţionalitate a acestora”, se arată în raportul asupra inflaţiei lansat luni de conducerea BNR.
Citeşte şi BNR a revizuit în scădere, la 1,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul lui 2017
Eventuale reduceri ale investiţiilor publice în vederea încadrării deficitului bugetar în ţintele asumate de autorităţi, coroborate unei majorări a ecartului dintre variaţia salariilor şi cea a productivităţii muncii, „s-ar răsfrânge, în cele din urmă, asupra potenţialului de creştere şi competitivităţii economiei româneşti”.
În aceste condiţii, „deteriorarea echilibrelor macroeconomice ar urma să aibă un impact advers asupra percepţiei de risc a investitorilor străini, cu consecinţe asupra fluxurilor de capital stabile puse la dispoziţia economiei româneşti, a finanţării deficitului de cont curent şi, astfel, asupra evoluţiei viitoare a monedei naţionale”, mai arată autorii raportului BNR.