În acest moment, conform unor surse apropiate grupului de lucru care execută această strategie, este gata un document iniţial de 39 de pagini care urmează să fie trimis către alţi participanţi la viaţa economică şi socială din România pentru opinii şi contribuţii.
Primul anunţ despre această iniţiativă strategică a fost făcut la începutul acestei săptămâni, când a fost o întâlnire pe temă între preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Iniţiativa creării unei strategii de accelerare a creşterii economice vine dinspre Banca Naţională, care încearcă astfel să creeze premisele unei creşteri echilibrate, dar mai rapide decât cea din prezent pentru ca România să poată adopta euro de pe o poziţie mai apropiată ca dezvoltare economică de media UE.
Este pentru prima dată când BNR excede cadrului său de garant al stabilităţii preţurilor, al stabilităţii macroeconomice şi bancare pentru a se implica într-o strategie care priveşte economia reală. Documentul tratează componentele Produsului Intern Brut – investiţiile, consumul, exportul net – şi analizează posibilităţi de impulsionare a acestora în condiţii de echilibru macroeconomic.
Sunt circa 18-20 de sectoare pentru care se prevăd măsuri care să impulsioneze creşterea economică. Conform Comisiei Naţionale de Prognoză, creşterea economică pentru următorii patru ani urmează să evolueze între 4,3 şi 4,7% din PIB, iar măsurile care vor fi implementate ca urmare a acestei strategii ar trebui să aducă o creştere economică de peste 5%.
Noutatea este că pentru prima dată Banca Naţională acceptă în mod oficial că România are nevoie de o creştere economică de peste 5% din PIB pentru a ajunge din urmă mai rapid ţările occidentale. Până acum oficialii BNR au pus accentul mai ales pe macrostabilitate. Astfel, la lansarea programului România 5% în octombrie 2014 de către ZF, reacţia guvernatorului Băncii Naţionale a fost că echilibrele macroeconomice sunt pe primul plan şi că orice creştere economică prea accelerată, care creează dezechilibre, nu este de dorit. De asemenea, mai recent a fost menţionat faptul că un avans de 1% al creşterii economice pentru media ţărilor din zona euro ar fi suficient.
Citeşte continuarea pe zf.ro.