BNS cere preşedintelui să ancheteze modul în care programele de înzestrare a forţelor militare au respectat Strategia de apărare

„S-au făcut multe tâlhării, jaf pe banul public. S-au achiziţionat multe echipamente şi tehnologii de care în realitate nu am avut niciodată nevoie. Şi astăzi, după mai bine de 20 de ani, avem cumpărate echipamente care nu au fost utilizate niciodată. (…) România se află pe locul 1 în lume în ceea ce priveşte ponderea achiziţiilor. Pentru achiziţii, România cheltuie 46 la sută din buget alocat apărării”, a declarat miercuri preşedintele BNS, Dumitru Costin.

El a precizat că din 2003 şi până în prezent, ţara noastră a cheltuit pentru dotarea sistemului de apărare şi pentru cel de ordine publică 9 miliarde de dolari. Liderul sindical atrage atenţia că, pentru aceste achiziţii făcute de la bugetul de stat, ar fi trebuit să existe nişte compensaţii, astfel încât să fie recuperat cel puţin 80 la sută din suma cheltuită.

„Din 2003 şi până acum, România a cheltuit pentru dotarea sistemului de apărare şi pentru cel de ordine publică, fără să includem noile sume de achiziţii pentru rachete, transportoare, corvete, este de 9 miliarde de dolari. Prevederea legală pentru cei care ne-au vândut echipamente şi tehnologii şi care trebuiau să compenseze economic aceste tranzacţii comerciale, spune că tu cel care îmi vinzi trebuie să compensezi prin transferul de tehnologie, prin crearea de activităţi economice pe teritoriul României, cu cel puţin 80 la sută din valoarea sumelor pe care eu le cheltui”, a explicat Dumitru Costin.

De asemenea, el a spus că a cerut Comisiei de apărare din Parlament înfiinţarea unei comisii care să investigheze modul în care a fost respectată legislaţia, pentru a şti ce s-a întâmplat cu compensaţiile care ar fi trebuit să ajungă înapoi la buget.

Alte articole

Concedieri colective prin ordonanţa-trenuleţ. BNS cere Guvernului să oprească valul masiv de disponibilizări

Pensii 2025. Veste bună pentru seniorii cu venituri mici, se face indexarea cu rata inflaţiei

„Cineva a profitat, ori contractele au fost încheiate cu încălcarea prevederilor legale şi atunci cei care au greşit trebuie să ajungă acolo unde este locul. Sau s-ar putea să descoperim că multe contracte încheiate nu au fost onorate conform obligaţiilor. Asta ar aduce o şansă pentru ce a rămas din industria de apărare”, a explicat Dumitru Costin.

Preşedintele BNS a precizat că nu a primit niciun răspuns de la comisia parlamentară nici la trei săptămâni după transmiterea acestei propuneri, astfel că sindicaliştii vor trimite şefului statului o solicitare pentru a convoca CSAT şi pentru a decide în şedinţă declanşarea unei anchete.

„Cerem domnului preşedinte ca în CSAT să se ia decizia declanşării unei anchete privitoare la modul în care programele multianuale pentru înzestrarea forţelor de apărare au ţinut cont de direcţiile de acţiune şi de principiile care sunt cuprinse în acest document aprobat de Parlament în 2015, Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019”, spune preşedintele BNS.

Reprezentanţii BNS au tras un semnal de alarmă şi asupra faptului că cele două fabrici de pulbere, Victoria şi Făgăraş, nu produc pulbere, în timp ce ţara importă acest produs. Investiţia pentru redeschiderea acestor fabrici este de 3 milioane de euro, a precizat BNS.

Săptămâna trecută, peste o sută de sindicalişti din industria de apărare au pichetat sediul Guvernului, reclamând nerespectarea angajamentelor asumate de Guvern şi nerezolvarea problemelor din domeniu. Printre protestatari au fost şi sindicalişti de la Fabrica de pulberi din Făgăraş, care spuneau că nu au mai fost plătiţi din luna decembrie.

”Motivul protestului este nerespectarea angajamentului Guvernului privind situaţia Industriei pentru Apărare. În ciuda angajamentelor reprezentanţilor Guvernului, problemele majore cu care se confruntă companiile şi salariaţii din industria de apărare, semnalate de sindicatele din domeniu, au rămas nerezolvate”, au transmis atunci organizatorii, sindicate din cadrul Cartel Alfa şi BNS.

Potrivit acestora, ”este o problemă majoră de securitate păstrarea personalului calificat din domeniu”.

”Aceşti oameni se orientează către alte sectoare care au nevoie de specialişti. De asemenea, este urgentă găsirea unor soluţii de salarizare decentă pentru atragerea tinerilor în acest domeniu, ceea ce ar duce la o majorare a producţiei şi la un câştig mai mare pentru bugetul de stat.   Nu s-a realizat o planificare a minimului de investiţii care ar putea să ajute societăţile din industria de apărare în dezvoltarea relaţiilor comerciale (programe de modernizare, retehnologizare, dezvoltare pentru societăţile din domeniu), astfel încât societăţile româneşti să poată intra în competiţia de pe piaţa mondială. Alternativ, aceste societăţi comerciale să fie transformate în agenţii naţionale, aşa cum prevede Uniunea Europeană, astfel încât ele să nu funcţioneze după principiile concurenţei în materie pe piaţa liberă, ci după o strategie naţională în domeniu”, au mai transmis sindicaliştii.

Aceştia vor şi modificarea legii offset-ului, ”pentru impunerea obligativităţii ca un procent din contractele de achiziţie de tehnică militară să fie investite în economia Românească, astfel încât să se asigure ca din totalul de 2% din PIB o parte să rămână în ţară şi să ajute la dezvoltarea industriei de profil autohtone”.

”În contextul în care Guvernul actual, partidele politice care îl susţin, cât şi cel anterior susţin că sectorul de apărare reprezintă o prioritate, cerem ca acest lucru să se concretizeze în respectarea angajamentelor şi rezolvarea de urgenţă a problemelor semnalate”, au mai transmis sindicaliştii din industria de apărare.