Moderatorii diagnosticați cu PTSD dau în judecată compania Meta, părintele Facebook, după ce au fost expuși în mod excesiv la materiale care conțin crime, sinucideri, pornografie infantilă, abuzuri și acte de terorism, potrivit The Guardian.
Facebook este în centrul unei controverse. Aplicația Meta a fost găsită ”vinovată” de dezvoltarea PTSD în rândul a peste 140 de moderatori de conținut Facebook. Persoanele au fost diagnosticate cu tulburări de stres posttraumatic după ce au fost nevoite să vizioneze ore în șir conținut violent.
Cele 140 de persoane diagnosticate cu PTSD sunt foști angajați din Kenia care lucrau pentru o companie care, la rândul ei, lucra pentru Meta. Oamenii munceau între 8 și 10 ore în fiecare zi, iar conținutul pe care îl vizionau și-a pus amprenta asupra lor.
Angajații din Kenya erau nevoiți să privească ore în șir imagini cu violență extremă, sinucidere, abuzuri sexuale asupra minorilor și terorism. Din cauza lor, aceștia au ajuns să își pună sănătatea mentală în pericol.
Șeful secției pentru sănătate mentală de la Spitalul Național din Kenya s-a arătat foarte îngrijorat pentru starea celor peste 140 de angajați. Potrivit dr. Ian Kanyanya, pe lângă PTSD, angajații din Kenya au mai fost diagnosticați și cu tulburare depresivă majoră și tulburare de anxietate generalizată.
Problemele pentru foști moderatori de la Samasource nu s-au oprit aici. Potrivit The Guardian, unii dintre ei au început să consume droguri și alcool. Alții chiar au pus punct căsniciilor. Persoanele care trebuiau să elimine conținutul terorist de pe Facebook au trăit mult timp cu teama că vor fi urmăriți și uciși.
Dintre cei aproape 190 de moderatori, 4 dintre ei au primit diagnosticul de tripofobie, adică frica de găuri. Această frică s-a dezvoltat după ce angajații din Kenya au privit nenumărate videoclipuri cu cadavre aflate în descompunere.
Ceea ce s-a întâmplat în Kenya este un semnal de alarmă, susțin specialiștii. Aceștia sunt de părere că rețelele sociale s-au dezvoltat în direcția greșită, iar asta implică creșterea moderării de conținut.
Facebook, Instagram şi WhatsApp au picat în România. pană majoră pe reţelele de socializare
Din cauza miliardelor de postării, compania Meta s-a văzut nevoită să externalizeze moderarea conținutului. De obicei, gigantul își îndreaptă atenția către zonele sărace, acolo unde forța de muncă este mai ieftină.
Din cauza celor enunțate mai sus, împotriva Meta și împotriva companiei Samasource a fost intentat un proces. Diagnosticul primit de cei peste 140 de foști moderatori din Kenya va servi drept probă.
Documentele depuse la dosar nu fac decât să descrie și mai bine cum arăta o zi de muncă pentru acești angajați. Potrivit documentelor, imaginile cu automutilare sau cele cu acte de necrofilie i-au afectat puternic pe foștii moderatori. Unii dintre ei au leșinat. Alții, în schimb, au plecat țipând de la locul de muncă.
În același timp, reprezentanții Meta susțin că acești moderatori de conținut sunt mereu plătiți peste media pieței. Pentru a-i proteja pe viitor, gigantul își propune să diminueze fluxul de imagini la care angajații sunt expuși prin redarea monocromă a acestora sau chiar prin diminuarea sunetului pentru ca impactul să fie mai mic.
Hackerii au profitat de un cumul de mai multe erori (bug) ale funcţionalităţii ”vizualizare ca” – care permite vizualizarea felului în care arată propriul profil atunci când este văzut de către alt ultilizator – pentru a ajunge la date.
Utilizarea acestei funcţii putea genera din greşeală chei digitale de coexiune – denumite în engleză ”access tokens” – care permit păstrarea conectării fără reintroducerea parolei de fiecare dată.
Hackerii au reuşit să preia aceste chei care dau acces la conturi ca şi cum ai fi titularul.
Potrivit DPC, această falie a durat 14 zile – de la 14 la 28 septembrie 2018.
Amenda aplicată marţi ”arată cum faptul că nu se integrează cerinţele în domeniul protecţiei datelor de-a lungul întregului ciclu de concepere şi dezvoltare poate expune persoane unor riscuri şi prejudicii foarte grave”, comentează însărcinatul cu comunicarea al autorităţii irlandeze, Graham Doyle.
DPC a început să ancheteze la sfârşitul lui 2018. Era vorba atunci despre una dintre primele aplicări împotriva unui nume greu al Internetului a Regulamentului European privind Protecţia datelor (RGPD), care intra în vigoare cu câteva luni mai înainte în UE.
Acest regulament, care vizează o mai bună protejare a fatelor persoanle ale europenilor, consolidează drepturole navigatorilor pe Internet şi stabileşte obligaţii clare ale întreprinderilor în procesarea datelor lor.
Meta este acuzată cu regularitate în UE, însă condamnările sale – care intervin adesea la câţiva ani după fapte – par să descurajeze prea puţin gigantul din Menlo Park, care tocmai a anunţat o cifră de afaceri în trimestrul trei de 40,59 miliarde de dolari (38,7 miliarde de euro),şi un profit de 15,69 miliarde de dolari – mai amre decât se aştepta piaţa.
Cea mai recentă amendă în UE cu privire la date a fost aplicată la sfârşitul lui septembrie şi anume în valoare de 91 de miloane de euro, din cauza lipsei de transparenţă, în urma unei falii de securitate.
Grupul a fost amendat deja – între altele – cu 225 de milioane de euro în 2021, tot din cauza lipsei de transparenţă, cu 405 milioane de uro în 2022, din cauza unor încălcări în procesarea datelor minorilor, cu 265 dfe milioane de eur tot în 2022, din cauza unei lipse a protecţiei dstelor sa