Boala mintală care a luat naştere în timpul pandemiei. Ce este ”languishing-ul”, cum se manifestă şi cum poţi scăpa de ea

Boala mintală care a luat naştere în timpul pandemiei nu este nici depresie, nici epuizare, este o stare de blocaj, de gol, care se manifestă prin lipsa motivaţiei de a acţiona.

Renumitul psiholog Adam Grant, într-un articol publicat în 2021 în The New York Times, este cel care a descris ”languishing-ul”, în traducere „lâncezire”, drept un sentiment de blocaj.

„Se simte ca și cum îți încurci zilele, ca și cum ai privi viața ta printr-un geam aburit și ai vedea-o în ceață”, a explicat Grant în articolul din New York Times.

Boala mintală care a luat naştere în timpul pandemiei. Cum se manifestă

Persoana care este cuprinsă de o astfel de stare mintală și emoționlă nu vede rostul lucrurilor, nu mai aşteaptă să se întâmple nimic pozitiv în viaţa ei. Nu se simte neapărat fără speranţă, dar lâncezește. Oamenii care suferă de languishing nu mai au puterea să se bucure de lucrurile de care se bucurau odată.

Alte articole

Afirmaţii controversate ale unui reputat neurolog! Compară religia cu o boală mintală: „Crearea lumii în șapte zile și virgina care naște că sunt povești care au legătură cu schizofrenia”

Citeste si Medicul care a adus tehnica laserului în România explică reticenţa românilor faţă de vaccinarea împotriva coronavirusului: „Românul are genetic în el cromozomul Gică-contra”

Simptomele pot varia de la o persoană la alta, dar în general includ:

• Un sentiment de blocare sau senzația că viața a stagnat
• Sentimente de gol
• Lipsa de motivație
• Un sentiment de rău mintal (lipsa generală de bunăstare)

Oamenii de ştiinţă și-au bazat concluziile pe trei studii realizate în Africa de Sud, la finalul cărora au descoperit că stările de languishing există chiar dacă nu a fost identificată vreo boală mentală, cum ar fi depresia, subliniază verywellhealth.com.

Participanții la studiu au răspuns la întrebări despre obiectivele, relațiile și perspectiva lor asupra vieții. Cercetătorii au ajuns la concluzia că absența unei tulburări mintale nu presupune automat prezenţa sănătăţii mintale și a bunăstării.

Un studiu internațional pe aproape 10.000 de persoane din 78 de țări a evaluat răspunsul participanților la stres, depresie și alți factori legați de COVID. Participanții și-au raportat răspunsurile la restricțiile COVID și modul în care au făcut față schimbărilor drastice ale vieții, muncii, călătoriilor și relațiilor.

Citeste si Radu Țincu respinge varianta că Omicron dă forme ușoare: „Nu în țara noastră! E un joc mult prea periculos!”

Cele mai multe răspunsuri au indicat faptul că cei mai mulţi dintre ei au început cu un nivel moderat de sănătate mintală. Rezultatele studiului sugerează că, în medie, aproximativ 10% dintre oameni lâncezeau după lockdown. Mulți aveau niveluri scăzute de sănătate mintală cauzate de problemele financiare cu care se confruntau. Printre aceste probleme se numără imposibilitatea de a-şi face cumpărături pentru a-şi satisface nevoile de bază.