AJUNUL BOBOTEZEI vine cu tradiţii şi superstiţii din vechime. Când preotul vine pe la case cu Iordanul, vestind Boboteaza, gospodarii sunt atenţi să audă dacă îi scârţâie zăpada sub picioare, semn că anul ce tocmai începe va fi unul bogat şi rodnic.
Bătrânii spun că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.
În unele zone, copiii mergeau la colindat în seara de 5 spre 6 ianuarie, vestind sosirea preotului cu crucea si fiind rasplatiti cu mere, nuci şi prăjituri.
Ajunul Bobotezei este si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii.
Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele. In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.
Daca in dimineata Ajunului de Boboteaza pomii au fost incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.
In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.