Boboteaza, semnificația copleșitoare a „zilei în care cerurile se despică”. Ritul creștin ce marchează Epifania

Boboteaza (Botezul Domnului) este sărbătorită în fiecare an pe 6 ianuarie și simbolizează un moment important pentru istoria creștinătății, nu întâmplător, această zi este urmată de o altă mare celebrare, și anume Sf. Ioan.

Sărbătoarea în care cerurile se despică reprezintă un eveniment măreț atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. Cuvântul Bobotează înseamnă de fapt Teofanie sau Epifanie, care se traduce prin „Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi. Botezul lui Iisus, la vârsta de 30 de ani, în râul Iordan, ritual înfăptuit de Sf. Ioan Botezătorul, marchează de fapt începutul creștinismului ca religie.

Bobotează 2022. Cât timp este bine să bei agheasmă mare. Ce trebuie să faci cu agheasma care capătă un miros neplăcut

Din acest motiv, din punct de vedere teologic Boboteaza este numită „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” și „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”.Boboteaza simbolizează de fapt înnoirea omului creştin.

Alte articole

La 71 de ani, Vladimir Putin a continuat tradiția băii în apă rece ca gheața de Boboteaza pe rit vechi

Românii nu vor să deschidă ușa preoților: „Umblă mai mult pentru bani decât pentru evenimentul în sine”

Iisus se face de fapt cunoscut oamenilor în momentul botezului său în râul Iordan, când se coboară Sfântul Duh, iar „cei care au ochi să vadă” îl recunosc pe Mesia, cel vestit în Vechiul Testament. Ioan Botezătorul este primul care-l descoperă și îl mărturisește pe Christos. Acest moment de însemnătate copleșitoare pentru creștinism este consemnat de toți cei patru evanghelişti.

Matei povestește cum Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteză Ioan Botezatorul, cerând să fie şi el botezat, iar Ioan, luminat de Sfântul Duh i-a spus:

„Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.

Atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament, apa este un element de regenerare a creaţiei şi prin Botezul său, Iisus a sfinţit natura apelor.

Apa are capacitatea de a aduce moartea, așa cum citim în episodul potopului, sau de a aduce viața, așa cum se deduce din episodul în care Moise lovește piatra cu toiagul, iar aceasta izvorăște apă pentru pribegii însetați.

În Noul Testament, apa devine mijlocul prin care Sfânta Treime este revelată, în timpul Botezului lui Iisus. În momentul ritualului înfăptuit de Sfântul Ioan Botezătorul, înțelesul spiritual și potențialul apei, ca sursă a vieții, este din nou reafirmat, ca și în momentul creației lumii.

„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor‟ se spune în Liturghia de Bobotează.

Potrivit părintelui, Ilie Cleopa arătările Domnului în această lume sunt două, cea care s-a împlinit la Botez și cea care se va împlini în ziua Apocalipsei.

Boboteaza: „Să nu transformăm această tradiţie într-o superstiţie”

Împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit la 7 ianuarie, Boboteaza marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

Boboteaza 2022: Dacă dai bani cu împrumut, vei avea ghinion tot anul

Părintele Tănăsescu atrage atenția credincioșilor de nu a practica tradiția înotului în apa rece după cruce ca pe o superstiție, ci de a cunoaște cu adevărat semnificația spirituală a acestui ritual.

„Aruncatul în apă după cele trei cruci simbolizează teologic virtuţile de care aminteam:credinţa, nădejdea şi dragostea.Tinerii înfruntă condiţiile neprielnice ale apei din această perioadă, asemenea creştinului care înfruntă necazurile vieţii, în încercarea de a se desăvârşi. Trebuie să înţelegem bine acest sens spiritual şi să nu transformăm această tradiţie într-o superstiţie. Practicarea celor trei virtuţi aduce în viaţa noastră binecuvântarea lui Dumnezeu, care rodeşte cele bune. Aşa câştigăm binele autentic în viaţa noastră. Dacă nu avem virtuţile, restul e fariseism“, spune părintele Tănăsescu.