Bogdan Aurescu a mai spus că România a fost implicată în pregătirea documentului SUA cu propunerile către Federaţia Rusă şi că recunoaşterea de către Rusia a provinciilor separatiste din Ucraina drept entităţi independente ar fi o încălcare flagrantă a dreptului internaţional.
”În opinia mea, situaţia de securitate din acest moment este foarte îngrijorătoare. Într-adevăr, în ciuda declaraţiilor făcute de partea rusă în sensul că ar fi deschişi la dialog şi că şi-ar fi retras trupe de la graniţa estică a Ucrainei, acest lucru nu s-a confirmat şi în teren. Totodată, am văzut că Duma de Stat de la Moscova i-a înaintat Preşedintelui Rusiei propunerea de a recunoaşte provinciile separatiste din Ucraina drept entităţi independente. Dacă aşa ceva se întâmplă, va fi o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, întrucât nicio situaţie ilegală din punct de vedere al dreptului internaţional nu trebuie recunoscută”, a spus ministrul de Externe.
Ministrul de Externe a comentat şi ultimele evoluţii din Ucraina.
”Am remarcat apoi că Preşedintele Putin a folosit termenul „genocid” în timpul conferinţei de presă pe care a susţinut-o cu câteva zile în urmă alături de cancelarul german. În acelaşi timp, am văzut astăzi bombardamentele din estul Ucrainei. Într-adevăr, pare pregătirea sau construirea unui pretext pentru un atac, pentru o invazie, iar aceasta este, desigur, inacceptabil”, a spus Aurescu.
Despre faptul că ministrul Lavrov a transmis răspunsul părţii ruse la propunerile transmise de către SUA la 26 ianuarie, ministrul de Externe român a precizat că ”România a fost implicată în pregătirea acelui document al SUA”. ”Dar, în acelaşi timp, ceea ce ar fi trebuit să reprezinte un gest de deschidere spre dialog a fost însoţit de declararea adjunctului şefului misiunii diplomatice americane la Moscova ca persona non grata. Prin urmare, imaginea de ansamblu este destul de îngrijorătoare”, a adăugat ministrul.
Despre grupul de luptă din România, Bogdan Aurescu a menţionat că ”procesul de creare a acestui grup de luptă, care a început ieri la Reuniunea Miniştrilor Apărării de la Bruxelles, este extrem de important”.
”Aşa cum a anunţat Secretarul General Stoltenberg, ieri, miniştrii apărării au decis să dezvolte opţiunile de consolidare a posturii de descurajare şi apărare a NATO, inclusiv prin crearea unor noi grupuri de luptă, iar unul dintre acestea ar putea fi înfiinţat în România. Ne-am oferit deja să fim naţiune gazdă, am salutat anunţul Preşedintelui Macron că Franţa ar urma să fie naţiune-cadru pentru acest grup de luptă, iar acest întreg proces ar urma să se deruleze în săptămânile următoare şi sperăm să avem un astfel de grup de luptă în România. Deci, în momentul de faţă, nu vă pot oferi detalii exacte despre dimensiunea şi compoziţia acestui grup de luptă, dar am salutat anunţul Franţei de a trimite trupe în România, ca parte a acestui grup de luptă”, a afirmat Aurescu în interviu.
Ministrul de Externe a precizat că a salutat foarte puternic anunţul Preşedintelui Biden şi, apoi, trimiterea fizică a batalionului Stryker din Germania în România.
”Secretarul General Stoltenberg a vizitat România săptămâna trecută, vineri, pentru a-i întâmpina personal pe primii soldaţi americani ajunşi pe teritoriu românesc. Aceasta este o evoluţie foarte pozitivă în ce priveşte condolidarea posturii de descurajare şi apărare a Flancului Estic. Şi sperăm că acest grup de luptă care va fi creat în România va avea aceeaşi compoziţie şi dimensiune ca grupurile de luptă care deja au fost create şi sunt operaţionale în Nordul Flancului Estic – în Polonia şi statele baltice. Şi vom saluta prezenţa oricăror altor Aliaţi, care vor să se alăture trupelor franceze, posibil şi trupelor americane, care s-ar putea să fie şi ele asociate la acest grup de luptă, în această structură NATO în România”, a arătat Bogdan Aurescu, potrivit News.ro.
Întrebat dacă este încrezător că Alianţa este unită şi că NATO va sprijini România în faţa acestor ultimatumuri din partea Rusiei, Bogdan Aurescu a răspuns: ”Absolut. Aceste propuneri şi cereri din partea Rusiei au fost deja respinse de Aliaţi inclusiv în discuţiile avute în cadrul Consiliului NATO-Rusia din 12 ianuarie. Pentru că orice fel de veto din partea unui terţ cu privire la ceva ce este conectat puternic cu esenţa misiunii NATO, şi anume apărarea colectivă, este inacceptabil. Acest lucru ar afecta însuşi Articolul 5, care este piatra de temelie a Alianţei. Nu putem permite să avem două tipuri de aliaţi, unii de categoria întâi şi alţii de categoria a doua, adică aliaţi de pe Flancul Estic fără niciun fel de trupe sau echipamente de la alţi aliaţi pe teritoriile lor. Acest lucru este inacceptabil şi a fost deja respins, iar NATO este foarte puternică şi solidă în acest moment”.
Ministrul a menţionat că ”NATO ia măsuri pentru a-şi consolida postura şi pentru a consolida securitatea tuturor aliaţilor”.
”Faptul că discutăm despre consolidarea Flancului Estic într-o manieră unitară, că putem să luăm decizii în această privinţă, aşa cum s-a văzut în timpul ministerialei apărarii din aceste zile, cred că aceste evoluţii spun multe despre cât de unită este Alianţa. Iar faptul că în interiorul Uniunii Europene încercăm să dezvoltăm şi o dimensiune de securitate ar trebui văzut, aşa cum s-a şi agreat, în complementaritate cu ceea ce face NATO. Nimeni nu poate înlocui NATO în materie de asigurare a apărării colective şi securităţii în Europa şi în întregul spaţiu euroatlantic. Europa poate face mai mult în sprijinul NATO, dar nu poate înlocui NATO ca Alianţă”, a mai declarat ministrul de Externe.