Bogdan Olteanu, despre legea dării în plată: Doar bankingul islamic împarte riscurile cu debitorii

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor urmează să dea un raport asupra legii, două amendamente principale făcând obiectul discuţiilor: eliminarea programului „Prima Casă” din lege şi ridicarea plafonului de aplicare, de la 100.000 de euro la 250.000 de euro. Cu toate acestea, dezbaterile generale asupra proiectului durează deja de aproape două ore şi jumătate, fără a se intra pe discuţii cu privire la aceste două puncte rămase restante în dezbatea proiectului.

Şedinţa Comisiei juridice a debutat cu noi dispute între Bănca Naţională (reprezentantă la discuţii prin viceguvernatorii Liviu Voinea şi Bogdan Olteanu şi prim-viceguvernatorul Florin Georgescu) şi iniţiatorul proiectului, liberalul Daniel Zamfir. Acesta din urmă a acuzat din nou Banca centrală de „intoxicări” cu privire la proiectul său.

Apărătorii Legii dării în plată au arătat că legea poate fi aplicată şi în forma actuală, iar băncile nu ar trebui apărate pentru că au oferit credite în mod „iresponsabil”.

„Acolo unde este profitul, acolo trebuie să fie şi riscul. Profitul este doar al băncii”, a spus Daniel Zamfir.

Alte articole

BNR, veste bună pentru economiile românilor după alegerile din Germania

Curs BNR 21 februarie 2025. Leul rămâne stabil și se impune în fața dolarului

Replica a stârnit reacţii dure din partea BNR. În timp ce Liviu Voinea a explicat că riscul trebuie să fie împărţit între client şi bancă, Bogdan Olteanu a răspuns ironic că „există un singur sistem bancar în care creditorii împart riscurile cu debitorii”.

„Acest sistem se numeşte banking islamic!”, a spus Olteanu, referindu-se la sistemul bancar din ţările islamice în care instituţiile de credit nu au dreptul de a percepe dobânzi la acordarea creditelor, câştigurile lor fiind efectuate prin împărţirea profitului alături de clienţi.

Liberalul Ioan Cupşa, vicepreşedinte al Comisiei juridice, a spus, la rândul său, că sistemul prin care riscul nu este de ambele părţi nu poate funcţiona, iar Parlamentul ar trebui să modifice legislaţia. „Vom interveni noi”, a spus Cupşa, fiind aplaudat de reprezentanţii consumatorilor, aflaţi la dezbatere.

Un alt punct care a stârnit dispute între Daniel Zamfir şi BNR a fost cel privind beneficiarii acestei legi, Banca Naţională afirmând – la fel cum a făcut în timpul dezbaterilor din Senat – că în evidenţe există doar „puţin peste” 300 de executări silite la credite imobiliare, iar alte 5.000 de proceduri sunt în derulare.

Daniel Zamfir a susţinut că, potrivit datelor BRD, „sunt peste 100.000 de români” în procedură de executare silită şi a acuzat BNR că minte.

„În raportările BNR nu sunt trecute creditele de nevoi personale cu ipotecă, acel hibrid inventat de bănci. Ele nu sunt în evidenţa BNR ca fiind credite ipotecare”, a spus Zamfir, argumentând că legea sa ar avea un număr mult mai mare de beneficiari decât crede Banca Naţională.

Viceguvernatorul Liviu Voinea a arătat, însă, că raportările la care se referă Daniel Zamfir includ şi datele despre credite sub 20.000 de lei, care oricum nu ar beneficia de Legea dării în plată.