„Trebuie refăcute listele, trebuie să avem o imagine cât mai clară a prezenţei românilor în străinătate, lucru care nu este deloc uşor, cifrele variază între cifrele oficiale ale direcţiilor consulare, ale ambasadelor, ale autorităţilor locale, ale bisericilor şi ale românilor. (…) Nu ştiu cum vom reuşi fiindcă un cetăţean roman nu are niciun fel de obligaţie ca cetăţean european să se înscrie la ambasadă când se duce în altă ţară. În Spania şi în Austria lucrurile sunt mai simple, pentru că legile ţărilor respective îi obligă să se înregistreze în momentul în care se angajează undeva. Din păcate, un fenomen cu care ne luptăm, este lucrul la negru„, a spus Bogdan Stanoevici, citat de hotnews.ro
Ministrul a explicat că, lucrând la negru în străinătate, românii nu apar în evidenţele statelor respective.
„Nu ştim câţi români sunt în afara graniţelor şi vă spun de ce. E foarte greu. Eu acum încerc, prin asociaţiile românilor din străinătate să coroborez datele de la ambasade, de la autorităţile locale din ţările respective şi datele pe care să le culeagă asociaţiile româneşti, printre care şi bisericile. Numai când vom corobora aceste date vom avea o imagine cât mai aproape de realitate, însă nu o să putem niciodată să impunem unui cetăţean român să se înscrie (în evidenţe oficiale – n.r.) dacă nu doreşte”, a afirmat ministrul.
Întrebat dacă tot acest proces de coroborare a datelor are în vedere alegerile prezidenţaile, Stanoevici a spus că nu a solicitat aceste date pentru alegerile prezidenţiale, ci pentru că este necesar să se ştie câţi români sunt în străinătate.
„Nu am făcut-o (solicitarea – n.r.) pentru alegerile prezidenţiale. Eu nu sunt un om politic, nu pot lua decizii politice. Am făcut acest lucru fiindcă avem nevoie să ştim câţi suntem în străinătate, fiindcă este important pentru comunităţile româneşti. Nu le-am dat termen ca luna viitoare să-mi dea lista, dar i-am rugat pe cei din asociaţii şi pe reprezentanţii bisericii din mai multe ţări să încerce să adune cât mai repede aceste date. Datele de la ambasade şi direcţii consulare le avem deja, dar ştim că cifrele oscilează. În Spania sunt aproape un milion de oameni şi peste un million în Italia”, a declarat Bogdan Stanoevici.
El a precizat că a avut „această rugăminte” către biserici şi în urmă cu două luni.
„Da, am făcut acest lucru şi la Viena acum două luni, am avut această rugăminte şi faţă de biserica noastră, Patriarhia noastră din Italia, acum am să mă duc din nou la ei. Sper că vor putea să-mi dea (aceste date – n.r.) atât cât pot şi ei fiindcă nu pot merge din uşă în uşă să bată să întrebe care e român”, a spus Stanoevici.
Ministrul a precizat că a luat legătura cu Biserica Ortodoxă din străinătate, dar şi cu Biserica Penticostală, care este foarte bine organizată.
Întrebat ce va face cu datele, Stanoevici a răspuns: „Toate aceste date le voi da eu personal Ministerului de Interne, care este cel în măsură să facă toată această adunare a datelor şi să le coroborăm. Scopul e să ştim câţi suntem deja. Eu cred că e important fiindcă foarte multe lucruri depind de asta. Şi asta încerc să le explic şi celor din străinătate pe care îi îndemn să se ducă, să se înscrie la alegerile locale. E foarte important să avem români în structurile administraţiei din Spania şi Italia. Lucrurile sunt complicate, iar eu sunt unul singur şi încerc să fac cât pot şi cât îmi iese. Nu există perfecţiune, am şi eu limitele mele. Aşa cum riscul zero nu există, nici soluţii ideale nu există, trebuie să fim conştienţi”.
Răspunzând unei alte întrebări, Bogdan Stanoevici a spus că este un susţinător al votului prin corespondenţă, dar că implementarea unui astfel de proiect este complexă.
„Absolut, numai că problema este că implementarea unui astfel de proiect este extrem de complexă, necesită nu numai capital financiar, ci şi uman. E vorba de tehnologie, de un sistem de securizare care să nu poată fi folosit în detrimental scopului pentru care a fost creat, dar este o cerere care vine de peste tot din lume şi, într-adevăr se lucrează la acest lucru”, a afirmat ministrul Stanoevici.
El a precizat însă că nu ştie când va putea fi pus în practică votul prin corespondenţă, iar în acest an „nici într-un caz”.