1. Moartea Neagră (1347-1352)
Cauzată de bacteria Yersinia pestis, Moartea Neagră a ucis între 25 şi 50 de milioane de oameni în Europa, în decursul a doar cinci ani, ceea ce la vremea respectivă însemna între 30 şi 50 la sută din populaţia continentului. Cunoscută şi sub numele de Ciuma bubonică, ea se transmitea prin înţepăturile puricilor, după care apăreau nişte mici umflături, numite buboane, în zona axilei sau în zona inghinală. La început erau de culoare roz, apoi purpurii, iar în final negre, putând ajunge la dimensiunea unor portocale. Victimele mureau în chinuri groaznice.
Citeşte şi Animalul care a răspândit CIUMA. O nouă teorie contrazice toate versiunile precedente
2. Gripa Spaniolă (1918)
Tulpina H1N1 a virusului gripal, numită şi Gripa Spaniolă, este responsabilă cu moartea a 30 de milioane de oameni, conform Institutului Pasteur. Originară din China, această pandemie a fost numită astfel deoarece una dintre cele mai ilustre victime ale sale a fost regele Alfonso al XIII-lea, al Spaniei, însă medicii au reuşit să-i salveze viaţa. Se estimează că aproximativ o cincime din populaţia de atunci a Terrei a suferit de această boală, iar rata mortalităţi la nivel global a fost undeva între 2,5 şi 5%.
3. Ciuma lui Iustinian (541-542)
La fel ca Moartea Neagră, Ciuma lui Iustinian a fost cauzată de bacteria Yersinia pestis şi a ucos aproximativ 25 de milioane de oameni, cu precădere din jurul bazinului Mării Mediterane. A fost prima consemnare istorică de manifestare a ciumei bubonice, iar răspândirea sa s-a făcut ca urmare a importurilor de cereale cu vapoare insalubre, unde roiau şobolanii. Particularilarea sa era necroza mâinilor. Se estimează că această că ciumă ar fi omorât 5.000 de persoane pe zi în Constantinopol, în zilele de vârf ale bolii, iar 40% dintre locuitorii oraşului au fost răpuşi de pandemie.
Citeşte şi Ciuma neagră a modificat genomul uman
4. SIDA (după 1981)
Oficial, epidemia de SIDA a început pe 5 iunie 1981, când medicii au obeservat o creştere a cazurilor rare de pneumonie produsă de ciuperca Pneumocystis, fiind diagnosticaţi infectaţi cinci bărbaţi homosexuali din Los Angeles. În următoarele luni au fost raportate mai multe cazuri de imunosupresie, pe întreg teritoriul Statelor Unite, boala răspândindu-se cu repeziciune pe toată planeta. Despre originile virusului, majoritatea medicilor sunt de acord cu teoria că el ar fi fost transmis de la cimpanzei la om cu ajutorul unui vaccin antipoilomielită. Asta pentru că acest vaccin ar fi fost produs cu ajutorul cimpanzeilor, la sfârșitul anilor ’50, iar la cimpanzei s-a descoperit un virus aproape identic cu virusul HIV.
5. Ciuma Antonină (165-190)
Este numită după dinastia care se afla la acea vreme la putere în Imperiul Roman. Ea a ucis aproximativ 5 milioane de oameni, inclusiv doi împăraţi, pe lucius Verus şi Marcus Aurelius. Pentru mulţi istorici această epidemie a reprezentat începutul slăbirii puterii Imperiului Roman, ca urmare a decimării numărului populaţiei sale. Se spune că la Roma mureau 2.000 de oamenii pe zi din cauza acestei epidemii.
6. Gripa asiatică (1956-1958)
Identificată mai întâi în provincia chineză Guizhou, gripa asiatică a apărut ca urmare a unei mutaţii apărute la raţele sălbatoce, în combinaţie cu o tulpină de gripă umană. Din Asia s-a răspândit rapid în întreaga lume, provocând două milioane de decese, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. SUA a fost una dintre ţările cele mai afectate, cu aproape 70.000 de decese. Numărul morţilor ar fi putut fi mai mare dacă nu s-ar fi găsit rapid un vaccin care să anihileze această gripă.
7. Variola şi amerindienii (1492-1650)
Dacă indienii au fost exterminaţi în cea mai mare parte de către colonişti, istoricii sunt de acord şi cu faptul că epidemiile au determinat, în mare măsură decimarea acestor populaţii. Adusă direct din Europa, în mijlocul unei populaţii care nu s-a confruntat niciodată cu astfel de boală, variola a făcut ravagii printre amerindieni. Statisticile variază semnificativ, de la un milion la 18 milioane de victime. De subliniat că variola a fost folosită de imigranti ca arma biologică, de exemplu prin “dărurirea” de pături infectate în mod deliberat cu acest virus.
8. A treia pandemie de holeră (1852-1860)
Concentrată în delta fluviului Gange, holera s-a răspândit la jumătatea secolului al XIX-lea în toată India, iar călătorii au trecut-o de graniţe, spre Europa. Aşa a ajuns în Rusia, unde a făcut peste un milion de morţi, apoi s-a răspândit în restul Europei, unde a continuat să facă victime. A fost afectată şi România, dar victimele nu au fost atât de numeroase.
9. Marea ciumă londoneză (1665)
Adusă cu vapoarele de navigatorii olandezi, această ciumă a ucis aproape 100.000 de londonezi în iarna 1664-1665, ceea ce reprezenta 20% din populaţia totală a capitalei Marii Britanii. Epidemia a fost stopată ca urmare a unui dezastru, marele incendiu care a cuprins Londra în 1666, astfel că multe mahalale, focare de ciumă, au fost distruse de flăcări.
10. Ciuma de la Atena (430-426 î.Ch.)
Această ciumă a lovit oraşul în timpul celui de-al Doilea Război Peloponesiac, iar unii istorici susţin că boala a fost principala cauză a înfrângerii grecilor. A pătruns în oraş prin portul Pireu, audsă de rozătoarele de la bordul vaselor. Sângerări nazale, erupţii cutanate la nivelul feţei, febră de peste 40 de grade şi halucinaţii, acestea erau simptomele bolii care a omorât 80.000 de atenieni. Inclusiv marele Pericle şi cei doi fii ai săi au fost răpuşi de această ciumă.