Când a fost întrebat săptămâna trecută, după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, care este principalul scop al Summitului de la Paris și ce progrese s-ar putea înregistra, președintele interimar Ilie Bolojan a răspuns că deși nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, România va participa la aceste convorbiri.
„Cel puțin în perioada următoare, vor continua discuțiile legate de acest plan pe care Europa îl susține pentru a-și consolida apărarea, inclusiv pentru a susține ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe niște condiții asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina.”
„Chiar dacă, așa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, România va participa la aceste discuții, atât cele tehnice, care țin de zona militară, pentru că aceste aspecte care țin de planificări, de strategii, și care tranzitează, de exemplu, în România, au nevoie de datele respective, pentru ca Statul Major să fie informat cu ceea ce se are în vedere. Și vom participa la aceste discuții, așa am convenit și asta este poziția noastră”, a declarat Bolojan pe 20 martie.
Ilie Bolojan a participat și în data de 15 martie la reuniunea în format de videoconferință convocată de premierul britanic, Keir Starmer, unde a subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina și pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile și corecte.
”Coordonarea noastră strânsă în acest proces rămâne esențială. Am subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina și pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile și corecte. O încetare necondiționată a focului este un prim pas către acest obiectiv, iar Ucraina trebuie să fie de acord cu aceasta”, scria Ilie Bolojan, pe platforma X, după reuniune.
Joi dimineața, Emmanuel Macron organizează un nou summit pe tema păcii și securității în Ucraina, după reuniunile de la Paris și Londra din ultimele săptămâni, care s-au axat pe crearea de garanții de securitate pentru Kiev în cadrul unui posibil viitor acord de pace cu Rusia, pe care SUA, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să îl impună.
Această nouă reuniune ar urma să permită finalizarea lucrărilor privind sprijinul militar pe termen scurt pentru Ucraina, privind un model de armată ucraineană, durabilă, pentru a preîntâmpina invazii ruse în viitor și privind „garanțiile de securitate pe care armatele europene le pot oferi”, inclusiv prin desfășurări de efective terestre pe teritoriul ucrainean, a declarat președintele francez săptămâna trecută.
Potrivit unei surse diplomatice citate de Agerpres, peste 20 de țări sunt invitate joi, din UE și dintre țările NATO, printre care și Marea Britanie, Canada, Norvegia sau Turcia.