Bonus de 800 de euro pentru o categorie de români. Cererea se depune până pe 31 octombrie

România nu va acorda „a 13-a pensie”  nici după noua lege a pensiilor. În alte ţări din UE, cu sunt Italia sau Ungaria, se oferă un bonus, sub formă de a 13-a pensie seniorilor cu venituri reduse. Şi Polonia oferă o a 13-a pensie.

În septembrie 2024, intră în vigoare o nouă lege a pensiilor, prilej ca întrebarea legată de o eventuală a 13-a pensie, în România, să revină. În România, noua lege a pensiilor și poate spune că nici aceasta nu oferă o așa-zisă a 13-a pensie sau bonusuri pensionarilor.

Guvernul maghiar a avut această  inițitivă, dar sumele oferite și condițiile au înfuriat oamenii. „În urmă cu câteva zile, ministrul de finanțe Mihály Varga a declarat că este corect ca pensionarii să primească un bonus de pensie în luna noiembrie a acestui an. Prima de pensie este plătită doar dacă creșterea economică depășește 3,5%. Iar potrivit lui Mihály Varga, aceasta ar putea fi mai mare în acest an – creșterea economică ar putea fi de 3,6 la sută.

Se dă a 13-a pensie. Cine sunt românii care vor primi pe card 4000 de lei în ianuarie

În acest caz, prima de pensie ar putea fi de maximum 2.000 de forinți (adică 25 de lei), cu condiția ca venitul lunar al pensionarului să ajungă la maxim 80.000 de forinți (1.000 de lei).

În caz contrar, prima de pensie ar putea fi chiar mai mică sau să nu existe. Cu alte cuvinte, suma pe care pensionarii o pot primi în noiembrie pe baza creșterii PIB-ului este destul de modestă în acest an”, scrie presa maghiară citită de Newsweek România.

Presa maghiară mai scrie că a 13-a pensie era vitală pentru seniorii maghiari în contextul creșterii mari de prețuri. Mai mult, experții spun că pensionarii maghiari sunt amăgiți deoarece creșterea economică va fi de 3% și pesnionarii nu vor lua nicio primă în noiembrie.

Guvernul român a promis o creștere medie de 40%, dar pensionarii sunt pesimiști, suma fiind extrem de generoasă, în schimb bugetul este strâmtorat. În plus, e an electroral și sunt multe promisiuni.  Peste un milion de pensionari vor primi o pensie foartre mică, de 1.200 de lei. pentru ei, sunt compensaţii sub formă de vouchere.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a informat recent, în cadrul unei declarații oficiale la Alba Iulia, că prima tranșă din acest an pentru voucherele sociale va fi acordată în a doua parte a lunii februarie. Însă, va fi necesară o actualizare a bazei de date, dat fiind că limita venitului pentru ca o persoană să fie eligibilă a fost majorată la 2.200 de lei.

Această formă de sprijin financiar este concepută pentru a facilita achiziționarea de alimente și mese calde, având ca obiectiv primar furnizarea unui ajutor direct familiilor și persoanelor aflate în dificultate.

„În 2024 vom avea 6 tranşe. Prima tranşă va fi acordată la finalul lunii februarie şi fac această precizare: eu am să comunic public pe acest subiect când normele vor fi adoptate, probabil că săptămâna viitoare o să avem normele adoptate, tranşa din februarie va veni după jumătatea lunii februarie. De ce? Pentru că am ridicat plafonul de eligibilitate la 2.000 de lei faţă de anul trecut, când era plafonul la 1.700 de lei şi pentru acest lucru eligibilitatea se reface pentru toţi cetăţenii care sunt până în 2.000 de lei cu venituri. Mai mult decât atât, avem nevoie şi de bazele de date care sunt la Ministerul Muncii, reajustate în urma indexării pensiilor, care a avut loc la 1 ianuarie 2024″, a transmis ministrul Adrian Câciu.

Citeşte şi

Moş Crăciun nu i-a uitat pe bunicii noştri. Tichete sociale pentru pensionari, când aduce poştaşul „a 13-a pensie”

Polonia plătește a 13-a și a 14-a pensie, dar nu crește pensiile. Poate fi un model pentru România?

Cuantumul extra pensiei va fi de 270 euro pentru aproximativ 7,1 milioane de pensionari. Tot un supliment de pensie, mai mic, se mai adaugă pentru pensiile ce depășesc 630 euro, iar aproximativ 500.000 de polonezi, care au au pensii mari, nu vor primi niciun bonus. Presa a numit acest supliment financiar a 14-a pensie, denumire folosită și de politicienii polonezi.

Care este mecanismul acestui supliment la pensie? În primul rând, bonusul se aplică în funcție de cuantumul pensiei. Cu cât crește nivelul pensiei, cu atât bonusul este mai mic ajungându-se ca pensiile mari să fie exceptate.

În al doilea rând, se plătește o dată pe an, respectiv în luna noiembrie, de aici și denumirea de a 14-a pensie. Costul bugetar total ajunge la 2,5 miliarde euro. Ceea ce înseamnă, totuși, o diferență față de România, care dacă ar fi aplicat o creștere cu 40% a punctului de pensie ar fi avut cheltuieli de aproximativ 8 miliarde euro.

Să nu uităm că în Polonia există și o a 13-a pensie. Ea a fost introdusă tot ca un supliment, anul trecut, înainte de campania electorală pentru președinție. A 13-a pensie este egală cu pensia minimă și se plătește către toți pensionarii, o dată pe an, în luna aprilie.

Nu este clar dacă a 13-a și a 14-a pensie vor rămâne pe o perioadă nedeterminată sau vor fi, la un moment dat, suspendate. Cel mai probabil este însă ca interesul politic să îi facă pe decidenții polonezi să crească pensiile concomitent cu retragerea bonusurilor.

De altfel, aceasta a fost și ideea liderilor polonezi care promit și o creștere generalizată a pensiilor. Până atunci, pensionarii polonezi se mulțumesc cu cele două bonusuri primite anual.

Chiar dacă pare un demers populist, introducerea a două bonusuri anuale pentru pensionari, este mai responsabilă decât legislația din România care cerea ca anul trecut punctul de pensie să crească cu 40%.

Din mai multe motive. Pe de o parte, pentru că între bonusuri la pensii și creșterea exagerată a pensiilor este o diferență importantă. Bonusul nu este neapărat o cheltuială permanentă, putând fi anulat în funcție de situația bugetului și de apariția unei eventuale crize economice având efecte asupra bugetului de stat.

În plus, bonusurile în varianta poloneză sunt plătite de două ori pe an și nu în fiecare lună, așa cum se întâmplă în cazul creșterii pensiilor.

Pe de altă parte, metoda poloneză are o calitate. Controlează suplimentul de pensie oferit de stat în funcție de mărimea pensiei. Pensiile mici primesc un bonus mai mare, la pensiile medii se adaugă un bonus de nivel mediu, în timp ce pensiile mari nu primesc nimic.

Aceasta este și una din marile probleme ale creșterii pensiilor în România. Este clar că pensiile mici, aflate sub limita sărăciei ar trebui crescute într-un ritm mai rapid decât pensiile speciale, de exemplu. O problemă creată de legea care stipula creșterea punctului de pensie cu 40% era chiar aceasta: cât de corect era să crești și pensia mică, și pensia mare cu 40%?

Dar, nici creșterea exclusiv a pensiilor mici, o idee care a existat, nu poate fi o soluție, pentru că în felul acesta pensiile mici se apropie artificial de cele medii. Deci, s-ar crea un alt dezechilibru. Din acest punct de vedere, varianta poloneză, cu bonusuri acordate în funcție de nivelul pensiei, este mai echitabilă. Poate fi metoda poloneză un model și pentru România?

Top cele mai mari şi cele mai mici salarii din economie. IT-ul nu e pe primul loc în ceea ce priveşte salariu mediu

Salariul mediu net din România a ajuns la 5.242 de lei pe lună în luna iulie a acestui an, în creştere cu 1,3% faţă de iunie 2024 şi cu 14,8% faţă de iulie 2023, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Creşterea salariului mediu net, reflectată în datele INS pentru luna iulie, indică o tendinţă de creştere moderată şi constantă în acest an. Având în vedere contextul economic actual, inclusiv inflaţia uşor ridicată, dar şi măsurile de sprijin guvernamentale şi creşterea productivităţii în anumite sectoare, estimăm că salariile vor continua să crească până la finalul anului 2024, însă într-un ritm uşor încetinit în comparaţie cu creşterile din 2023. Factorii care ar putea influenţa această dinamică sunt fluctuaţiile economice globale, inflaţia, cererea de forţă de muncă în sectoare cheie şi politicile fiscale”, a spus pentru ZF Cătălin Ciupag, branch manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman Romania.

Industriile cu cele mai mari salarii sunt cele care se confruntă cu cerere mare pentru specialişti, care necesită competenţe specifice şi care lucrează într-un context cu riscuri şi costuri ridicate.

Astfel, cele mai mari salarii medii nete din economia locală sunt în fabricarea produselor de cocserie şi prelucrarea ţiţeiului, de 13.052 lei în iulie, şi o creştere anuală 38,2%. De altfel, salariile din acest sector au avut cea mai mare creştere din întreaga economie locală în iulie 2024 faţă de iulie 2023.

Sectorul implică producţia de produse derivate din cărbune şi ţiţei, precum cocsul utilizat în metalurgie şi diverse produse petro­liere. Activitatea necesită infras­tructură şi tehnologie costisitoare, precum şi personal cu înaltă calificare pentru operarea şi întreţinerea echipamentelor industriale.

Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari salarii sunt în cele din industria de IT.

Salariul mediu net în acest sector a fost de 11.636 lei în iulie 2024. Activităţile de servicii în tehnologia informaţiei au înregistrat o creştere anuală de 9,9%, un semnal clar de stagnare din partea industriei locale de IT.

„Deşi putem observa o creştere moderată a salariilor până în acest moment, evoluţia salariilor în continuare, per ansamblu, este strâns legată de competitivitatea industriei şi de nevoia de forţă de muncă calificată. Industriile cu cea mai mare cerere de digitalizare şi servicii specializate continuă să aibe cele mai mari salarii din piaţă, în timp ce sectoarele mai tradiţionale sau sezoniere înregistrează creşteri modeste sau chiar stagnări”, a mai spus Cătălin Ciupag.

Podiumul este completat de transporturile aeriene, cu un salariu mediu net de 11.030 lei şi o creştere anuală de 22,1%. Creşterea salariilor din transporturile aeriene arată o revenire clară a industriei după pandemia COVID-19, cu creşterea cererii pentru transporturi internaţionale şi interne.

Salarii de peste 10.000 de lei net au mai fost în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, mai exact de 10.402 lei în iulie 2024. Acest sector a avut o creştere anuală a salariului mediu de 24%, în top zece cele mai mari creşteri salariale din iulie 2024 faţă de aceeaşi lună din 2023.

La polul opus, sectoarele cu cele mai mici salarii din economia locală rămân cele din fabricile de îmbrăcăminte, cele din HoReCa şi cele din tăbăcirea şi finisarea pieilor.

Sectorul de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte a înregistrat o creştere de 12,10% a salariilor medii nete, de la 2.724 lei în iulie 2023 la 3.054 lei în iulie 2024. Cel de hoteluri şi restaurante (HoReCa) a avut o creştere de 24,90%, de la 2.546 lei la 3.180 lei, iar tăbăcirea şi finisarea pieilor a înregistrat o creştere de 19%, de la 2.925 lei la 3.478 lei.