CEDO a constatat o ‘atingere gravă adusă’ dreptului la proprietate, stipulat în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dispunând punerea în aplicare a deciziei ‘în cel mult trei luni’ de când aceasta va fi definitivă.
Curtea europeană a fost sesizată de o familie de 14 cetăţeni bosniaci, născuţi între 1942 şi 1982, familie din care în jur de 20 de membri au murit în masacrul de la Srebrenica în 1995.
Familia, care deţinea mai multe imobile individuale şi agricole, precum şi terenuri în satul bosniac Konjevic Polje, lângă Srebrenica, a fost nevoită să se refugieze de pe proprietate în timpul războiului din 1992-1995.
‘În 1998, a fost ridicată o biserică pe terenurile reclamanţilor, în urma unei decizii de expropriere acordate în favoarea parohiei ortodoxe sârbe din Drinjaca’, arată CEDO.
Familia obţinuse restituirea integrală a bunului său prin două decizii definitive şi executorii ale unei Comisii de plângeri ale persoanelor strămutate şi refugiate în 1999 şi ale Ministerului de resort în 2001.
Cu toate acestea, parcela pe care fusese construită biserica nu i-a fost restituită.
Familia a dat ulterior în judecată Biserica ortodoxă sârbă pentru a obţine restituirea parcelei şi dărâmarea bisericii, dar nu a avut câştig de cauză.
În 2004, la Konjevic Polje au avut loc ciocniri între sârbi şi musulmani în faţa bisericii, care constituie până astăzi o sursă de tensiuni între cele două comunităţi.
În sentinţa comunicată marţi, CEDO a condamnat statul bosniac la plata a 5.000 de euro către prima reclamantă şi a câte 2.000 de euro către ceilalţi reclamanţi, drept daune materiale.
În jur de 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi bosniaci au fost ucişi în masacrul de la Srebrenica în iulie 1995, calificat drept genocid de justiţia internaţională, iar peste 1.000 au rămas dispăruţi.