Bosonul lui Higgs ar putea „decide” câştigătorul premiului Nobel pentru Fizică din acest an

Academia Regală de Ştiinţe a Suediei va anunţa câştigătorul premiului Nobel pentru Fizică la 8 octombrie, la Stockholm. În iulie 2012 două echipe de cercetare independente care lucrau cu cel mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC) aparţinând CERN, au anunţat că au identificat dovezi ale existenţei unei noi particule subatomice despre care se crede că este bosonul lui Higgs, particula teoretică fundamentală despre care se consideră că a conferit masă tuturor celorlalte particule, scrie Agerpres.

Descoperirea bosonului lui Higgs a fost confirmată în anul următor şi reprezintă ultima piesă dintr-un puzzle subatomic care cimentează Modelul Standard din fizică – teoria receptă din domeniul fizicii particulelor.

Căutarea bosonului lui Higgs a început însă de mai bine de 50 de ani, iar în acest domeniu s-au evidenţiat câţiva pionieri care au teoretizat existenţa şi caracteristicile acestei particule, personalităţi ce ar putea cataliza atenţia Comitetului Nobel în acest an.

O serie de previziuni îi indică drept favoriţi la premiu pe britanicul Peter Higgs (părintele bosonului) şi pe belgianul François Englert, doi dintre fizicienii care au teoretizat necesitatea existenţei acestei particule în cadrul Modelului Standard.

Alte articole

Premiul Nobel pentru Chimie 2024. Câștigătorii au reușit să descifreze codul proteinelor

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2024 a fost acordat cercetătorilor Victor Ambros şi Gary Ruvkun pentru „descoperirea microARN”, folosit la vaccinul anti-Covid

‘Este o poveste extraordinară faptul că aceşti oameni au lansat acum mai bine de 50 de ani ipoteza existenţei unei noi particule pornind de la o necesitate matematică, pentru a se demonstra abia acum că şi natura a gândit la fel’, a comentat Jacob Wacker, profesor de fizica particulelor şi astrofizică la SLAC National Accelerator Laboratory, din cadrul Universităţii californiene Stanford.

Englert şi Higgs se numără printre primii oameni de ştiinţă care au publicat studii în acest domeniu, dar nu sunt singurii care au adus contribuţii determinante în acest domeniu al fizicii particulelor.

În august 1964, Robert Brout şi Englert, ambii cercetători în cadrul Universităţii Libere din Bruxelles, au publicat un studiu de referinţă în domeniul teoriei despre masa particulelor. O lună mai târziu, Higgs a publicat un studiu separat pe acelaşi subiect, urmat de un altul în octombrie, acesta din urmă fiind de altfel primul studiu în care se precizează explicit faptul că Modelul Standard din fizică are nevoie de existenţa unei noi particule subatomice pentru a putea rezista. Această particulă teoretică a primit denumirea de bosonul lui Higgs în 1972.

În noiembrie 1964, fizicienii americani Dick Hagen şi Gerry Guralnik, precum şi fizicianul britanic Tom Kibble şi-au adus importante contribuţii proprii la această nouă teorie prin publicarea unor studii revoluţionare în domeniu.

Studiile tuturor acestor fizicieni au condus la acceptarea necesităţii căutării enigmaticului boson, dar contribuţiile lor extrem de importante în domeniu au atras şi polemici cu privire la cine ar trebui să primească laurii descoperirii.

Regulile Comitetului Nobel dictează că premiile din domeniile ştiinţifice nu pot fi împărţite de mai mult de trei personalităţi. Mai mult decât atât, premiile nu pot fi acordate postum, condiţii în care Robert Brout, care a încetat din viaţă în 2011, este (pe nedrept) exclus.

Englert şi Brout au fost primii care au publicat studii cu privire la enigmatica particulă, aşa că premiul Nobel ar trebui să fie primit de primul, în condiţiile în care celălalt a încetat din viaţă, conform lui Jacob Wacker. De asemenea, după confirmarea existenţei acestei particule în 2012 şi fizicianul britanic care a vorbit primul despre necesitatea existenţei ei, Peter Higgs, ar trebui să devină laureat Nobel, a mai adăugat Wacker.

În predicţiile anuale despre laureaţii Nobel, gigantul media Thomson Reuters se referă la Englert şi la Higgs drept principalii favoriţi ai premiului pentru fizică din acest an. David Pendlebury, analistul Nobel de la Thomson Reuters, preconizează laureaţii Nobel în funcţie de vizibilitatea lor în lumea ştiinţifică. În acest sens, el măsoară frecvenţa cu care lucrările ştiinţifice ale unui om de ştiinţă sunt citate în alte lucrări de specialitate, de către alţi cercetători.

Analiza lui Pendlebury indică faptul că studiile lui Brout, Englert şi Higgs sunt citate cel mai des în lucrările din acest domeniu. Începând cu anul 2002 predicţiile lui David Pendlebury au fost corecte în cazul a 27 de laureaţi Nobel.

De obicei premiile Nobel nu se acordă la timp atât de scurt după confirmarea descoperirii, însă Pendlebury susţine că ar fi chiar surprins şi dezamăgit dacă membrii Comitetului nu vor găsi de cuviinţă să treacă peste această cutumă. ‘Englert şi Higgs sunt octogenari şi ar fi o recunoaştere adecvată pentru munca lor, mai ales că acest premiu nu se poate acorda postum’, a explicat el. ‘Cred că oamenii înţeleg că această descoperire este de o importanţă covârşitoare pentru coerenţa Modelului Standard şi s-ar manifesta un regret general dacă nu ar fi recunoscută ca atare’, a mai adăugat el.

De asemenea, din ecuaţie nu pot fi excluse nici cele două echipe de cercetători care au demonstrat experimental existenţa bosonului. Până în prezent Comitetul Nobel a oferit premiile pentru ştiinţă exclusiv unor indivizi şi nu unor organizaţii, spre deosebire de Nobelul pentru Pace care a fost acordat mai multor organizaţii.

‘Eu nu sunt suficient de îndrăzneţ pentru a formula sugestii la adresa Comitetului Nobel despre cum ar trebui să-şi decerneze premiile. M-am gândit însă şi la acest lucru. M-am întrebat dacă nu cumva Comitetul Nobel nu ar putea să-şi încalce propriile reguli şi tradiţii. Oare nu ar fi o soluţie dacă premiul ar fi împărţit între Englert, Higgs şi CERN ca instituţie? Poate că nu aşa vor sta lucrurile, dar cine poate să ştie… m-am mai înşelat şi în trecut şi poate am să mă înşel şi acum’, a mai adăugat Pendlebury.