Bran, Astra, Antipa şi Brukenthal, cele mai vizitate muzee din România

Castelul Bran a avut, anul trecut, aproximativ 546.000 de vizitatori plătitori de bilete, numărul acestora fiind similar cu cel din 2011. „Numărul vizitatorilor s-a menţinut aproape constant. În 2012, am avut cu 0,31% mai puţini vizitatori faţă de 2011„, a declarat, pentru Mediafax, Alexandru Prişcu, directorul Castelului Bran.

Potrivit acestuia, numărul vizitatorilor români la Bran continuă să fie însă mai mare – circa 61% – decât cel al vizitatorilor străini – 39%. „Acest lucru se întâmplă şi datorită vacanţelor şcolare, când avem mai mulţi vizitatori din categoria elevilor români. De altfel, dintre cei care ne vizitează, 17% sunt elevi”, a explicat Alexandru Prişcu. O categorie specială de vizitatori la Bran au fost cei care şi-au dorit să fie clienţi exclusivi. „Au fost şi români şi străini care au participat la evenimente organizate în regim de exclusivitate. Cele mai multe astfel de evenimente au fost corporatiste”, a mai spus Prişcu.

Foarte vizitat anul trecut a fost şi Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu, care are în componenţă Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, Muzeul Civilizaţiei Transilvane „Astra” şi Studioul „Astra” Film.

Astfel, Complexul Muzeal Astra a avut un număr total de 409.650 de vizitatori în 2012, după cum au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţii instituţiei. Muzeul în aer liber din cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra a fost vizitat anul trecut de 188.495 de persoane, hanurile tradiţionale – de 45.810 de persoane, Muzeul „Franz Binder” – de 9.542; Muzeul „Emil Sigerus” – de 3.635. Totodată, evenimente importante organizate de Complexul Naţional Muzeal Astra au atras un număr de 66.968 de vizitatori, în timp ce Festivalul de Film Astra a avut 84.500 de vizitatori anul trecut.

Alte articole

Se redeschide Foișorul de Foc, după trei ani de lucrări. Clădirea are o istorie impresionantă

Mesajul lăsat de o chinezoaică într-o casă veche din Iași. Un întreg sat a fost pus pe gânduri: „Sigur i-a plăcut, dar nu înțelegem ce a scris”

„Aproximativ 70% dintre vizitatorii Muzeului Astra au fost de origine română şi 30% au fost de alte origini. Cea mai mare parte a vizitatorilor străini au fost interesaţi de Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Dumbrava Sibiului şi de Muzeul de Etnografie Săsească «Emil Sigerus»”, au declarat reprezentanţii muzeului. Potrivit acestora, succesul la public al Muzeului Astra se datorează mai ales Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra, care se întinde pe o suprafaţă de 96 de hectare, din care expoziţia propriu-zisă ocupă 42 de hectare şi este în fiecare an îmbogăţită cu 4-5 monumente. „Situat în rezervaţia naturală «Dumbrava Sibiului», dispunând de un lac şi de peste zece kilometri de alei, acest muzeu nu oferă numai servicii culturale, ci şi turistice şi de agrement. Muzeul oferă pachete turistice complete”, au explicat reprezentanţii Muzeului Astra.

Foarte vizitat anul trecut a fost şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti, care a fost închis pentru renovare şi modernizarea expoziţiei permanente în ianuarie 2009 şi redeschis pe 17 septembrie 2011.

Astfel, în 2012, Muzeul Antipa a primit un număr de 394.418 vizitatori, dintre care 366.628 au vizitat expoziţia permanentă şi un număr de 27.790 au participat la proiectele de educaţie lansate de instituţia muzeală, au declarat reprezentanţii Muzeului Antipa. Potrivit acestora, 10% din cei care au vizitat anul trecut Muzeul Antipa au fost turişti străini.

Interesul mare arătat de turişti Muzeului Antipa are, potrivit reprezentanţilor muzeului, mai multe explicaţii: „Atractivitatea faţă de noua expunere permanentă, bogăţia de piese, modernizarea comunicării cu publicul vizitator, proiectele de educaţie şi expoziţiile temporare (de exemplu „Expoziţia de insecte vii”), promovarea muzeului şi a proiectelor sale prin mass-media”. Totodată, în 2012, Muzeul Antipa a desfăşurat 428 de ateliere de cunoaştere a lumii vii (pentru elevi), 25 de conferinţe pentru public care au avut ca subiecte biodiversitatea lumii vii şi patrimoniul ştiinţific al muzeului şi 9 expoziţii temporare.

O altă instituţie muzeală care s-a regăsit în traseul cultural al turiştilor anul acesta este Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu. Numărul total de vizitatori ai expoziţiilor Muzeului Naţional Brukenthal în anul 2012 este de 378.181. Vizitatorii la sediile Muzeului Brukenthal au fost în număr de 291.966, în timp ce vizitatorii expoziţiilor organizate exclusiv de Muzeul Brukenthal în ţară şi străinătate au fost de 86.215, au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţii instituţiei.

Printre expoziţiile organizate anul trecut de Muzeul Naţional Brukenthal s-au numărat „Peisagişti germani şi austrieci”, la Muzeul de Artă Timişoara (1.304 vizitatori), „Poveste de iarnă”, la OBI Sibiu (45.000 vizitatori), şi „Cranach, Titien, Van Eyck”, la Villa Vauban – Musée d’Art de la Ville de Luxembourg (18.599 vizitatori). „Din păcate nu avem cum să monitorizăm câţi dintre vizitatori au fost români şi câţi străini, deoarece nu practicăm categorii diferite de bilete. Putem însă garanta că cei 18.599 de la Luxemburg au fost străini şi mai putem spune că lunile cu aflux de turişti străini sunt mai şi septembrie (extrasezon) şi iulie, august (sezon turistic)”, au spus reprezentanţii Muzeului Brukenthal.

În ceea ce priveşte instituţiile muzeale din Capitală, foarte atractiv pentru public, anul trecut, a fost şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, care a atras 323.696 de vizitatori. Dintre aceştia, 40% au fost străini (133.078 de persoane), în timp ce 60% au fost români (190.618 persoane), a declarat Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Satului.

Aceasta spune că instituţia pe care o conduce a avut un asemenea succes la public anul trecut datorită evenimentelor înscrise în programul „Dialogul civilizaţiilor”, atelierelor de pedagogie muzeală, activităţilor complexe educative (Tabăra de creaţie „Vara pe uliţă” – brand din 2007) şi participărilor cu expoziţii în străinătate. Printre acestea s-au numărat expoziţia „Masques D’Europe. Patrimoines vivants” – proiectul european „IMMASK – Muzeele şi Patrimoniul Imaterial. Focus pe obiceiurile cu măşti din Europa”, Binche, Belgia (10.800 de vizitatori), expoziţia „România. Tradiţie şi meşteşug”, la Havana, Cuba (25.000 de vizitatori) şi Festivalul de artă populară şi cultură, a X-a ediţie, la Atena, Grecia (2.500 de vizitatori).

„Totodată, constatăm că numărul de vizitatori români a crescut datorită evenimentelor adaptate cerinţelor comunităţii şi conform sondajelor pe public, evenimentelor de prezentare comparativă a civilizaţiilor tradiţionale, expoziţii tematice cu patrimoniu din depozitele muzeului – expunere în premieră”, a explicat Paula Popoiu.

Pe de altă parte, în 2012, şi Muzeul Naţional Peleş din Sinaia s-a regăsit în planurile culturale ale turiştilor, instituţia muzeală atrăgând un număr de 285.520 de vizitatori, după cum au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţii acesteia. Din numărul total de vizitatori ai Muzeului Peleş, 72% au fost români (205.270 vizitatori) şi 28% străini (80.250 vizitatori).

Potrivit reprezentanţilor instituţiei, 2012 a fost „un an răsunător” pentru Muzeul Naţional Peleş. Astfel, cinci expoziţii temporare diferite au adus peste 53.484 de vizitatori (separat de vizitarea expoziţiilor permanente ale Castelului Peleş şi Pelişor). Printre acestea s-au numărat expoziţia „Casele de vis ale Reginei Maria: Castelul Bran”, o colaborare a muzeului Peleş cu muzeul Bran, într-o încercare de a recrea interioarele Branului de odinioară, dar şi expoziţia „Gustav Klimt şi Kunstlerkompanie”, o încununare a celor 11 lucrări originale semnate de Gustav Klimt alături de alte 14 semnate de atelierul lui de creaţie Kunstlerkompanie (evenimentul a fost organizat în contextul în care 2012 a fost anul Klimt, atât în lume, cât şi în România). Acestora li s-a adăugat un vernisaj organizat în prag de Crăciun, pentru expoziţia temporară „Arta Italiană la Castelul Peleş”, care poate fi vizitată până în luna aprilie 2013.

„Deşi Muzeul Naţional Peleş nu are un buget de promovare, în 2012 am reuşit să organizăm, în regie proprie, o campanie de promovare a muzeului şi a expoziţiilor inedită. Ghidajul gratuit oferit
de muzeu, imagini neobişnuite pentru Klimt, serbarea zilei de 1 mai sau a Nopţii Muzeelor, organizarea de «Vânătoarea de Ouă de Paşte la Castelul Peleş» sau «Aprinderea Bradului de Crăciun la Castelul Peleş» au adus noi vizitatori şi o atenţie din partea presei. Desigur, Muzeul Naţional Peleş va încerca să depăşească în anul 2013 succesul înregistrat în 2012″, au mai declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Muzeului Peleş.

În afară de Antipa şi Muzeul Satului, o altă instituţie muzeală importantă a Capitalei – Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) – a atras un număr mare de vizitatori în 2012, respectiv 87.849 de vizitatori, după cum a declarat Virgil Niţulescu, directorul general al instituţiei. Potrivit lui Niţulescu, care a citat un sondaj, MNŢR are succes mai ales la publicul educat, absolvenţi de facultate, care formează cam 60% din numărul total al vizitatorilor.

„Succesul nostru ţine şi de faptul că, în ultimii ani, am mărit foarte mult ritmul de organizare a evenimentelor, ceea ce a făcut ca, în loc să avem, într-o sală, 6 expoziţii într-un an, să avem, să zicem, 16. De asemenea, am scurtat timpul de menţinere a unei expoziţii, constatând că, dacă ţinem mai mult o expoziţie, nu creştem în mod semnificativ numărul de vizitatori. În plus, am organizat evenimente extrem de diverse, multe dintre ele depăşind sfera patrimoniului cultural şi a culturii tradiţionale. Suntem foarte interesaţi şi de arta contemporană şi de genuri diferite de exprimare artistică, şi de dezbateri publice, motiv pentru care găzduim lansări de carte, conferinţe ş.a.m.d. Toate acestea au făcut ca muzeul să devină mai vizibil. În mod evident, nu putem fi interesanţi pentru toată lumea, dar eu sunt mulţumit dacă fiecare dintre cei care intră în muzeu găseseşte ceva care să îl intereseze”, a declarat Virgil Niţulescu. Potrivit acestuia, Muzeul Ţăranului Român are foarte mulţi parteneri, precum Librăriile Cărtureşti, Asociaţia Macondo şi Clubul Ţăranului, care, de asemenea, atrag public în muzeu.

Printre cele mai apreciate expoziţii ale Muzeul Ţăranului Român în 2012 s-au numărat „Muzeul virtual al copilăriei” (ciclu de 6 expoziţii), „Ada Kaleh – insula din suflet” şi „Transhumanţa: expoziţie de fotografie”, a mai spus Virgil Niţulescu.

În ceea ce priveşte Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), acesta a avut 75.600 de vizitatori anul trecut, dintre care 70.000 la sediul central din Capitală (54.000 în galeriile permanente şi 16.000 în expoziţiile temporare) şi 5.600 la muzeele „satelit” (2.000 la Muzeul Theodor Pallady şi 3.600 la Muzeul K.H. Zambaccian), au declarat reprezentanţii instituţiei. Aceştia au precizat că estimează că din numărul total de vizitatori ai MNAR, aproximativ 30% au fost străini.

Succesul anului 2012 la MNAR s-a datorat expoziţiilor deschise pe parcursul anului, între care s-au numărat: „Horia Creangă – crezul simplităţii”, „I.D. Berindei (1871-1928) Proiecte de arhitectură: palatele urbane”; „Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX”; „Arhetipuri sculpturale. Sculptura în lemn”; „Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830 – 1930)”; „Carol Popp de Szathmári (1812-1887) şi revelaţia artistică a Orientului”; „Goya, cronicarul tuturor războaielor: Dezastrele şi fotografia de război”.

Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a avut, anul trecut, 46.000 de vizitatori înregistraţi (în afară de cei înregistraţi în expoziţiile itinerante organizate de muzeu, la sediile altor muzee din ţară şi din străinătate), au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţii MNIR. Aceştia au precizat că nu există în prezent o modalitate de centralizare a vizitatorilor străini faţă de cei români, însă mare parte din vizitatorii muzeului din timpul verii sunt străini.

Printre motivele care au stat la baza succesului MNIR în 2012 se numără faptul că muzeul a derulat o serie de proiecte online, expoziţii temporare atât la sediu, cât şi în cadrul altor muzee din ţară şi în afara graniţelor, după cum au explicat reprezentanţii MNIR. „Un proiect expoziţional foarte apreciat de public a fost şi continuă să fie «Exponatul lunii». Prin acest proiect am încercat să suplinim nu numai situaţia nefirească în care se află, de circa 10 ani, raportul dintre instituţia noastră şi publicul din ţară sau cel străin care ne vizitează, dar şi să prezentăm celor interesaţi viaţa zbuciumată sau istoria secretă a multora dintre cele mai importante piese din muzee, inclusiv ale noastre. Pentru a compensa, fie şi parţial, această stare «de avarie» în care funcţionăm am decis realizarea periodică a unor micro-expoziţii, reunite în cadrul proiectului «Exponatul lunii»”, au spus reprezentanţii MNIR.

O expoziţie a MNIR foarte apreciată de publicul larg, care a făcut parte iniţial din acelaşi proiect – „Exponatul lunii” – şi a ajuns să fie cerută de muzee din ţară şi de publicul din afara ţării, a fost „Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare – De la facere la… refacere”, au explicat reprezentanţii MNIR. La aceasta s-au adăugat expoziţiile „Copilăria de altădată, la ţară”, „Bing. Magia jucăriilor”, „Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere”, „Genio Helvetico – Ceasuri istorice şi cutii muzicale elveţiene din colecţii muzeale româneşti”, „90 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia”, dar şi evenimentul „Descifrând moştenirea dacică”, structurat în jurul proiecţiei filmului documentar „Decoding Dacia”.

Pe de altă parte, Muzeul Municipiului Bucureşti – care include Palatul Şuţu, ansamblul Curtea Veche şi Observatorul Astronomic Amiral „Vasile Urseanu” – a avut, anul trecut, un număr total de 29.000 vizitatori, dintre care 15% au fost străini, după cum au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţii instituţiei. Printre expoziţiile organizate anul trecut de Muzeul Municipiului Bucureşti care au atras un număr mare de vizitatori s-au numărat „Instrumente medievale de tortură”, „Gustav Klimt”, „Între tradiţionalism şi avangardă” şi „Salonul de iarnă – Salonul de arte vizuale”.