Potrivit deciziei instanţei, partea civilă a procesului a fost disjunsă şi va fi judecată, în continuare, la Curtea de Apel Bucureşti, scrie Mediafax.
Astfel, fostul deputat a fost achitat doar pe partea penală. Soluţia instanţei nu este însă definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Brânduşa Novac a fost trimisă în judecată, în 19 aprilie, sub acuzaţia că s-a aflat în conflict de interese.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2006-2009, la diferite intervale de timp, Cornelia Brânduşa Novac, deputat în legislatura 2008-2012, în calitate de director-manager al Circului „Globus” şi ordonator terţiar de credite, a încheiat 11 contracte cu o societate comercială la care avea calitatea de asociat, obţinând astfel, direct sau indirect, pentru sine, foloase materiale de 758.217 de lei.
În mai 2011, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a o cerceta pentru conflict de interese pe Brânduşa Novac.
ANI arăta că, în perioada 5 decembrie 2006 – 12 mai 2009, Novac, în calitate de persoană fizică, precum şi în calitate de asociat în cadrul SC Sidus Artis SRL, a încheiat 11 contracte de colaborare, precum şi contracte pentru realizarea unor spectacole de către Circul Globus Bucureşti (în prezent „Circ & Variete Globus” Bucureşti), unde ocupa funcţia de manager. Valoarea totală a celor 11 contracte a fost de 1.194.032 de lei.
Inspectorii de integritate au susţinut că Brânduşa Novac poate fi acuzată de conflict de interese în materie administrativă ca urmare a semnării a două contracte de realizare a scenariilor şi regiei pentru două spectacole, între ea, ca persoană fizică, şi „Circ&Variete Globus” Bucureşti, precum şi a unui contract de colaborare încheiat între circ şi SC Artis Sidus SRL. Valoarea totală a celor trei contracte semnate în perioada 8 ianuarie 2007 – 12 mai 2009 este de 443.440 de lei, preciza ANI.
În 31 mai 2011, Brânduşa Novac a contestat la Curtea de Apel Bucureşti raportul ANI privind conflictul de interese. Instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea Brânduşei Novac, în 17 aprilie 2012.
Decizia a fost contestată de Brânduşa Novac la instanţa supremă, următorul termen fiind stabilit la 21 mai.
Brânduşa Novac declara, după decizia Curţii de Apel Bucureşti, că în situaţii similare cu a ei, într-un „aşa-zis conflict de interese”, se află toţi managerii instituţiilor de spectacole şi concerte – „regizori, scenografi, actori, alţi artişti interpreţi care au creat în beneficiul publicului, în teatrele şi operele pe care le conduc, în virtutea şi sub protecţia Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe”. Ea susţinea că decizia Curţii de Apel Bucureşti este netemeinică şi nelegală, astfel că a contestat-o la instanţa supremă.
Într-un alt dosar, în care Brânduşa Novac a contestat raportul ANI privind incompatibilitatea, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea, în 21 mai 2012. Decizia a fost contestată şi în acest caz de Novac, la instanţa supremă, care a stabilit primul termen pentru 15 octombrie 2014.
În februarie 2011, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că Brânduşa Novac s-ar afla în stare de incompatibilitate, întrucât a deţinut simultan funcţia de deputat şi pe cea de director al „Circ&Variete Globus” Bucureşti.
Brânduşa Novac deţine funcţia de director-manager al circului din 22 februarie 2008, iar din 19 decembrie 2008 până în 2012 a fost deputat.