Brânza de Sibiu, FALSIFICATĂ de Paşte în magazinele din Bucureşti

„Brânza de Sibiu care e pe piaţa bucureşteană? E brânză din lapte de soia, adusă din Bulgaria, cumpărată cu 4,5 – 5 lei kilogramul. Avem la Marpod, în judeţul Sibiu, un crescător care are o rasă de oi de lapte, acesta are brânză de Sibiu şi iarna şi vara şi e singurul în judeţ care are brânză de Sibiu tot anul. Eu am înţărcat de o săptămână, eu dau cu 15 lei kilogramul angro”, a declarat, pentru AGERPRES, Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Sibiu.

Acesta spune că adevăraţii ciobani de la Sibiu ştiu că în pieţele din Bucureşti există vânzători care şi-au cumpărat pălării specifice din Mărginimea Sibiului, numite clopuri, şi cu ele pe cap falşii ciobani fac profit vânzând o brânză care nu are deloc în compoziţie lapte de oaie. ‘Acolo vând unii care nici nu ştiu unde e Sibiul, dar îşi cumpără câte o pălărioară, un clop, şi se dau că sunt sibieni, dar ei nici nu ştiu unde e Sibiul, nici pe hartă să îl arate cu degetul’, a completat Marcel Andrei.

Adevărata brânză de Sibiu, mai ales cea făcută anul acesta, există la doar câţiva oieri din judeţ. Cei mai mulţi oieri sibieni nu pot oferi brânză de Sibiu de anul acesta, ci doar brânză telemea de anul trecut, ţinută în saramură, pentru că acum laptele este fie pentru miei, fie este vândut celor patru fabrici din judeţ care produc diverse brânzeturi.

„Acum numai după ce dau miei încep oile să se mulgă. Sunt tot felul de samsari din zona respectivă, ai noştri nu merg să vândă brânză de Sibiu. Ai noştri duc brânză de anul trecut, ce au în stoc. Brânză de anul acesta, doar telemea de vacă şi de capră, de oaie nu. Până nu se înţarcă mieii, ce să mulgi? Brânza de Sibiu e cea de oaie, cea recunoscută”, a declarat pentru AGERPRES şi doctorul Ioan Penţea, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Sibiu, un om cu o experienţă de aproape patru decenii în domeniu.

Alte articole

Scările Fericirii, un punct de atracție pentru milioane de români. Unde se află ele, de fapt

Zboruri cu doar 25 de euro din România! În ce destinații puteți ajunge cu foarte puțini bani

Definiţia brânzei de Sibiu autentice e dată de fostul primar din Sălişte, localitatea cea mai mare din Mărginimea Sibiului, el fiind la rândul său un producător de brânză. „Aşa cum este şi denumirea, brânza de Sibiu este acea brânză produsă doar în judeţul Sibiu, de ciobanii sibieni, cu tehnicile ştiute de ei. Brânza de Sibiu este mândria zonei noastre. Mulţi pretind că au brânză de Sibiu în ţară, chiar şi în Bucureşti, însă adevărata brânză de Sibiu se produce doar în zona Sibiului şi ar trebui să fie o marcă înregistrată”, susţine fostul primar Teodor Banciu.

Contactat de AGERPRES, actualul primar al Săliştei, fostul prefect de Sibiu, Horaţiu Răcuciu, a explicat că în aceste zile, în apropierea Paştelui, cumpărătorii nu găsesc nici brânză de Sibiu, nici miei în piaţa din oraş, din inima Mărginimii, ci doar de acasă de la producători. Totuşi, turiştii care vin să îşi petreacă sărbătorile pascale în pensiunile din Mărginimea Sibiului speră toţi că vor servi o brânză de Sibiu produsă la ea acasă. Însă, surpriză, nici măcar la toate pensiunile din Mărginime nu există brânză de Sibiu, conform directorului Camerei de Comerţ Sibiu, Eugen Iordănescu, care le recomandă proprietarilor să nu mai vină în municipiul Sibiu, la hypermarketul Metro, de unde îşi cumpără nu doar brânză, ci şi cârnaţi şi alte produse pe care le prezintă drept „tradiţionale”.

Şi atunci, dacă nici în Mărginimea Sibiului nu se găseşte brânză autentică, produsă în aceste zile, soluţia ar fi cea mai mare piaţă din municipiul Sibiu, Piaţa Cibin, unde în aceste zile se vând telemea de oaie, caş şi urdă, însă toate la preţuri mai mari decât la Bucureşti, ceea ce e calificat ca „anormal” de dr. Ioan Penţea de la DSVSA.

În urmă cu 25 de ani, judeţul Sibiu era recunoscut ca un producător important de brânzeturi care exporta în toată Europa şi chiar şi pe alte continente. Cele patru mărci consacrate de caşcaval – Cedar, Olanda, Dalia, Tilsit – erau exportate în toate colţurile lumii. „Noi am avut fabricile care făceau caşcaval de vacă, de ţineam toată Europa, cu Cedar, cu Olanda, Dalia, Tilsit, cele patru mărci de caşcaval foarte căutate pe piaţa mondială şi cea europeană, dar nu mai avem fabricile respective. Nu mai avem nimic. Sibiana lucra 180.000 de litri de lapte într-o zi, acum pe judeţ se lucrează 4.000 de hectolitri pe lună în cele patru fabrici care le mai avem. Şi la Mediaş se lucra 180.000 de litri, plus mai erau alte şapte fabrici mici în judeţ, printre care cele de la Merghindeal, la Metiş, la Sălişte. Erau cantităţi imense. Cu laptele de vacă s-a cam dus, a mai rămas laptele de oaie”, explică declinul producţiei de lapte şi mai ales de brânzeturi de la Sibiu dr. Ioan Penţea.

Deşi pare greu de crezut, proprietarii de oi din Sibiu, judeţ cu tradiţie în oierit, se confruntă cu o altă problemă: criza ciobanilor autentici şi criza mulgătorilor de lapte de oaie. „Tot mai greu se găsesc mulgători de lapte de oaie, pentru că asta e o meserie, nu îl iei din autogară şi îl pui să mulgă oile. Din cauza asta a crescut procentul crescătorilor care ţin oi la mame”, arată dr. Ioan Penţea.

Potrivit reprezentantului DSVSA, la Sibiu au fost cele mai puternice fabrici de lapte şi carne din ţară şi buni meseriaşi, iar acum crescătorii şi asociaţiile lor nu reuşesc să lucreze împreună pentru a avea o fabrică proprie, un abator de sacrificare şi să îşi valorifice produsele la preţuri competitive, nu să vândă laptele la preţ mic altora care fac brânzeturi.

Citeşte şi Cum putem recunoaşte alimentele falsificate