„Legat de gala Bute, va pot spune ca m-am uitat la dosar. Discutam despre un tip normal de finantare, despre un parteneriat public-privat pentru un eveniment. Ni s-a solicitat o finantare. Aceste parteneriate public-private nu reprezinta ceva unic, iesit din comun. Avem si alte finantari pentru acest tip de parteneriate. Nu pot intra in detalii foarte amanuntite pentru ca e vorba aici despre respectarea secretului bancar. Privind acest dosar din perspectiva normelor de creditare ale BRD, nu este nimic anormal. Dosarul este la dispozitia tuturor celor care ancheteaza aceasta situatie. Cooperam cu toate organele de ancheta si control”, a declarat seful operatiunilor BRD pe Romania, Philippe Lhotte, pentru HotNews.
Procurorii DNA sustineau ca Elena Udrea si-ar fi exercitat influenta pe langa BRD astfel ca banca sa imprumute firma lui Rudel Obreja cu 10 milioane de lei pentru organizarea Galei Bute in 2011.
Creditul de la BRD
EUROPLUS COMPUTERS – firma lui Rudel Obreja – nu avea bani pentru organizarea galei de box, iar pentru asta a trebuit sa obtina un credit de la BRD. Procurorii sustin ca „aprobarea creditului bancar s-a realizat ca urmare a influentei exercitate de catre ministrul Udrea Elena Gabriela”.
CITEŞTE ŞI ELENA UDREA, un nou mesaj pe Facebook din AREST: „E un veritabil DELIR”
Cum s-ar fi realizat aceasta influentare? Ministerul Dezvoltarii, condus de Udrea, a emis o adresa prin care comunica BRD „acceptul prealabil privitor la cesiunea drepturilor la incasarea sumelor rezultate din executarea contractului de servicii”, sustin procurorii. DNA arata ca adresa Ministerului a fost semnata de catre secretarul general, Gheorghe Nastasia, care a declarat in fata procurorilor ca „a actionat la cererea ministrului Udrea Elena si ca ministerul nu eliberase niciodata asemenea inscrisuri pentru a garanta creditele unor societati comerciale”.
Ca urmare, in iunie 2011 BRD – Sucursala Academiei a aprobat un credit de 10.175.168 lei pentru firma lui Obreja. DNA sustine ca „imprumutul a fost acordat cu derogari de la normele de creditare cu privire la cuantumul dobanzii, al comisioanelor, valoarea procentului din contract finantat, precum si la structura de garantii. Lipsa garantiilor palpabile pentru un credit acordat unui client care nu avusese anterior niciun fel de relatii cu banca si care avusese in anii anterior cifre de afaceri de aproximativ 200 de ori mai mici decat suma imprumutata, arata ca banca si-a asumat un risc disproportionat in cazul in care contractul de prestari servicii nu ar fi fost executat”.