Cele mai recente sondaje date publicităţii par să indice un rezultat greu de întrevăzut în urmă cu câteva luni: între 53% şi 55% din electori ar intenţiona să voteze pentru ieşirea din UE. Alte sondaje din ultima săptămână spun, totuşi, că tabăra Brexit şi partizanii Uniunii au undeva între 42% şi 44% fiecare, balanţa urmând să fie înclinată de cei 13-15% din votanţi care nu sunt încă hotărâţi.
Șansele foarte mari pe care par a le avea suporterii Brexit se fac simţite în zona financiară. Cursul de schimb al lirei sterline a coborât de la 1,47 dolari pe 26 mai la 1,41 dolari pe 15 iunie. Moneda britanică s-a devalorizat şi faţă de euro, căzând de la 1,32 euro pe 25 mai la 1,26 euro pe 15 iunie, scrie capital.ro.
Un studiu realizat printre 600 de economişti din Regatul Unit arată că cea mai mare parte a acestora consideră că lira sterlină s-ar putea devaloriza cu până la 30% în cazul în care votul în favoarea ieşirii va avea câştig de cauză. Rata inflaţiei ar putea şi ea creşte, cu toate consecinţele asupra preţurilor de consum, dar şi asupra ratei dobânzilor (cei cu credite imobiliare, respectiv majoritatea familiilor britanice, şi-ar putea vedea ratele la bancă crescând cu repeziciune).
Astfel de prognoze nu îi sperie, însă, pe cei din tabăra ”Leave”. Ei spun că singurul lucru pe care îl va face o liră slabă va fi să scumpească, într-adevăr, importurile, dar în acelaşi timp va ieftini exporturile britanice şi va face companiile locale mai competitive. Adversarii lor le aduc aminte că Regatul Unit are o economie bazată pe servicii şi că, în 2015, deficitul balanţei comerciale a fost de peste 100 de miliarde de lire. Mai mult, chiar şi mărfurile exportate (304 miliarde de lire anul trecut) au nevoie de materie primă din import. Asta ca să nu mai vorbim că 45% din exporturi au ca ţintă statele UE. Care au avertizat că le vor impune insularilor taxe vamale.
Partizanii Brexitului susţin că ţara lor va putea avea rapid un statut ca cel al Norvegiei sau Elveţiei (care, deşi nu sunt membre UE, au acces liber la piaţa comună). Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, spune însă că nu e aşa. El a avertizat că Marea Britanie ar putea rămâne la porţile UE, cu un statut incert, până la şapte ani, până ce vor fi negociate toate tratatele de liber schimb şi până ce parlamentele celor 27 de state membre le vor ratifica. Tusk s-a arătat, de altfel, foarte speriat de consecinţele unui eventual Brexit: ”Ca istoric, mi-e teamă că această decizie ar putea fi începutul distrugerii nu numai pentru UE, dar pentru întreaga civilizaţie vestică”.