Brexitul se mai amână: Europenii acordă un răgaz Londrei pentru ieşirea din UE

Șefii de stat și de guvern ai UE au recunoscut că „este nevoie de puțin timp ca să revină calmul”, a declarat jurnaliștilor președintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul unui dineu de lucru al celor 28 consacrat Brexitului.

La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus că „înțelege că David Cameron are nevoie de timp”, dar a insistat ca Londra să declanșeze „cât mai repede posibil” procedura care reglementează viitoarea sa separare.

„Nu avem luni de zile pentru a medita, trebuie să acționăm”, a atras atenția Jean-Claude Juncker.

În această privință, premierul conservator britanic nu a cedat, repetând că îi va lăsa succesorului său în fruntea guvernului sarcina de a activa „clauza de retragere” a țării sale, articolul 50 al Tratatului de la Lisabona (2009).

„Decizia de a aplica articolul 50 va reveni viitorului cabinet, odată ce va stabili scopul urmărit”, a repetat el.

Pentru ultima sa apariție la un summit european, David Cameron a avut dureroasa misiune de a explica usturătoarea sa înfrângere la referendumul de la 23 iunie, când 52% dintre britanici au votat pentru desprinderea de Europa.

El și-a apărat decizia de a convoca un referendum: „Bineînțeles că regret rezultatul. Nu regret însă că am făcut referendumul. A fost cel mai bun lucru care trebuia făcut”.

„Era emoționat (…) A pledat pentru un răspuns din partea poporului britanic care nu a fost cel de la scrutin”, a povestit președintele francez, François Hollande.

„Știa bine că este o decizie istorică și se simțea responsabil”, a povestit șeful statului francez, subliniind că „nu a existat în jurul mesei dorința de a-l umili” pe David Cameron, „pentru că asta ar fi însemnat umilirea poporului britanic”.

Săgețile s-au îndreptat mai repede spre partizanii Brexitului. „Ce nu înțeleg este că aceia care vroiau să plece sunt complet incapabili să ne spună clar ce vor”, i-a acuzat Jean-Claude Juncker.

Imediat după victoria lor surpriză la referendum, liderii taberei Brexit au început să dea înapoi în privința promisiunilor emblematice ale campaniei lor.

La Bruxelles, David Cameron a pledat pentru o „relație cât mai strânsă posibil” între Londra și UE după intrarea în vigoare a divorțului, adăugând că celelalte 27 de țări membre vor rămâne „vecini, prieteni, aliați, parteneri”.

În timp ce imigrația, în special din Europa de Est, a jucat un rol major în campania pentru referendum, el a atras atenția în fața omologilor săi că „o reformă a regulilor de liberă circulație a persoanelor” în UE constituie „cheia pentru a rămâne apropiați” de Uniune.

François Hollande a respins această solicitare, refuzând orice „compromis” legat de cele „patru libertăți” ale pieței unice.

„Nu putem avea libertatea capitalului, libertatea mărfurilor, libertatea serviciilor și apoi să spui pentru persoane: ‘Rămâneți acasă'”, a ținut să sublinieze președintele francez.

Înainte chiar de începerea summitului, europenii i-au avertizat pe britanici că Londra nu se poate aștepta la o negociere după principiile abordării selective.

„Cel care părăsește familia nu poate să se aștepte să-și păstreze privilegiile în timp ce toate obligațiile dispar”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

Summitul de la Bruxelles va continua miercuri fără premierul britanic, cu o primă discuție „informală” în 27 despre viitorul UE post-Brexit.

Uniunea „este suficient de puternică pentru a depăși plecarea Marii Britanii, este suficient de puternică pentru a continua să avanseze chiar și cu 27 de membri”, a dat asigurări Angela Merkel.

Europenii sunt hotărâți „să tragă învățămintele” în urma Brexitului pentru a evita o contagiune, într-o Europă slăbită de succesiunea crizelor, în special migratorie, și unde extrema dreaptă și mișcările populiste sunt în creștere.

Germania, Franța și Italia — cele trei mari țări fondatoare ale UE și principalele economii ale zonei euro — au pledat pentru „a da un nou impuls” proiectului european, cu contururi încă vagi.

„Toată lumea are privirile îndreptate spre Europa”, care trebuie să fie „suficient de puternică pentru a acționa”, a spus François Hollande la Bruxelles.

Printre domeniile avute în vedere, el a insistat asupra securității, luptei împotriva terorismului — un atentat sinucigaș a făcut cel puțin 36 de morți marți seară la la aeroportul internațional Atatürk din Istanbul—, creșterea economică și piața muncii.

În timp ce era așteptată o inițiativă franco-germană, Parisul și Berlinul nu par pe aceeași lungime de undă când trebuie să prezinte detalii asupra proiectului lor comun.

Țările fondatoare ale Uniunii „nu sunt singurele implicate în acest proiect”, a atenționat Jean-Claude Juncker, într-un apel la asocierea țărilor din Europa Centrală și de Est.

„Marea Britanie nu va fi ultimul stat membru care va părăsi UE”, a prezis în fața colegilor săi parlamentarul eurosceptic britanic Nigel Farage, care nu și-a ascuns satisfacția marți la Bruxelles.

În Marea Britanie, Brexitul este acceptat cu greutate de cei care au votat împotrivă. Furtuna politică este cu atât mai devastatoare, cu cât revine în prim-plan amenințarea independenței Scoției, unde 62% dintre votanți s-a pronunțat pentru rămânerea în UE.

Premierul scoțian, Nicola Sturgeon, s-a declarat „total hotărâtă” să apere, în pofida Brexitului, locul Scoției în UE. Ea a avertizat că va merge în acest scop miercuri la Bruxelles.

La Londra, opoziția laburistă este în pragul imploziei. Liderul acesteia, Jeremy Corbyn, acuzat că a apărat fără vlagă rămânerea în UE, a refuzat marți să demisioneze, în pofida unei moțiuni de neîncredere votate împotriva lui.

La rândul său, ministrul britanic de finanțe, George Osborne, a atras atenția că este inevitabilă adoptarea unor măsuri de austeritate pentru a face față impactului economic al Brexitului asupra țării.