După o dezbatere maraton de şase ore între liderii UE, aceştia i-au oferit lui May o amânare mai lungă decât cea până pe 30 iunie cerută de premierul britanic.
„Amânarea este atât de flexibilă precum mă aşteptam şi este un pic mai scurtă decât mă aşteptam dar este destul timp pentru a fi găsită o soluţie”, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la o conferinţă de presă care a început după ora locală 02:00 (03:00 ora României). El a precizat: „Vă rog să nu irosiţi acest timp”, scrie news.ro.
Uniunea Europeană va organiza un summit simbolic în iunie pentru a evalua comportamentul Marii Britanii ca stat membru, în urma unei intervenţii a preşedintelui francez Emmanuel Macron privind nevoia de a evita o Marea Britanie care să submineze proiectul european.
Vorbind după summit-ul UE, Theresa May a evitat întrebările privind viitorul ei ca prim-ministru după ce a afirmat că nu va accepta o amânare peste data de 30 iunie.
Ea a insistat că Marea Britanie „încă poate părăsi UE pe 22 mai şi să nu organizeze alegerile europarlamentare” dacă parlamentul va aproba acordul retragerii.
May a dat din nou vina pe parlamentari privind frustrarea poporului despre eşecul implementării Brexitului. După ce a fost întrebată dacă îşi va cere scuze pentru faptul că Marea Britanie încă este în UE, ea a declarat: „În ultimele trei luni am votat de trei ori pentru a părăsi Uniunea Europeană. Dacă ar fi votat cu mine în ianuarie destui membri ai parlamentului, am fi fost deja afară din Uniunea Europeană”.
Premierul britanic va ţine un discurs joi după-amiază în Camera Comunelor.
În timpul zilei, Macron a căutat să menţină presiunea asupra Marii Britanii pentru a acţiona cu o „datorie a unei cooperări responsabile” până când va ieşi din UE în urma declaraţiilor din partea unor politicieni pro-Brexit printre care şi Jacob Rees-Mogg cel care a afirmat că Marea Britanie ar trebui să profite de ocazie pentru a perturba blocul european din interior. Summit-ul din iunie va fi o oportunitate de a analiza situaţia, a preciza preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
După ce a fost anunţată noua dată, Macron a afirmat că liderii au găsit „cel mai bun compromis posibil” pentru că data de 31 octombrie păstrează unitatea UE, oferă britanicilor mai mult timp şi asigură „buna funcţionare a Uniunii Europene”.
Tusk, cel care propusese o amânare de un an, a declarat că nu exclude posibilitatea ca Marea Britanie să ceară o nouă amânare în octombrie.
„Cred că este mereu mai bine să ai o bucată din ceva decât tot din nimic. Şase luni, mai mult de şase luni, ar putea să fie de ajuns pentru o soluţie bună dacă există bunăvoinţă şi majoritate pentru o soluţie bună în Camera Comunelor”, a afirmat Tusk.
El a adăugat: „Poate nu suntem fericiţi, dar suntem mulţumiţi. Acest timp oferă oportunitatea Marii Britanii de a revoca Articolul 50 şi să anuleze cu totul Brexitul”, făcând referire la articolul care declanşează procedura de ieşire din UE.
Juncker a recunoscut că dezbaterea lungă dintre liderii UE a fost „un pic dificilă” însă a glumit afirmând că îi place această înţelegere pentru că mandatul său de preşedinte al Comisiei Europene se încheie la miezul nopţii pe 31 octombrie şi ar putea pleca mai devreme de la o eventuală dezbatere privind o nouă amânare.
Au existat neînţelegeri între Franţa şi Germania în timpul dezbaterii. Cancelarul german Angela Merkel s-a contrazis cu Macron, pe tema insistenţei Berlinului că guvernul britanic este de încredere, cât şi asupra faptului că nu ar trebui să se rişte ajungerea la o ieşire fără acord prin oferirea doar a unei amânări scurte, precum cea de până pe 30 iunie.
Merkel a argumentat că o amânare scurtă nu va oferi nicio soluţie pentru a ieşi din impas şi că amânarea ar trebui să fie până pe 31 decembrie. Ea a afirmat că cea mai mare motivaţie pentru parlamentarii conservatori pentru a aproba acordul este faptul că Marea Britanie ar putea fi motivată să participe la alegerile europarlamentare.
Însă Macron nu a fost de acord cu această amânare, argumentând că ar trebui menţinută ameninţarea unei ieşiri fără acord şi că nu există garanţii că guvernul britanic se va comporta responsabil ca un stat membru. Mai multe surse susţin că atitudinea dură a Parisului a forţat statele UE să adopte amânarea mai scurtă, până pe 31 octombrie.