„M-am întâlnit la sediul Municipalității cu specialiști în domeniul serviciilor de consultanță în infrastructura, pentru a discuta despre posibilitatea reluării lucrărilor la Proiectul „București – Port la Dunăre”. La ședință au fost prezenți reprezentantii IPTANA (fostul Institut de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene) autorii proiectului realizat înainte de 1990 cât și ai Studiului de Fezabilitate realizat în 2012-2013, in prezent una dintre cele mai importante companii de pe piata serviciilor de consultanta in infrastructura dar si specialisti din cadrul Primariei Capitalei in acest domeniu.
Îmi doresc ca în urma acestei întâlniri să tragem o concluzie în ceea ce privește utilitatea, functionalitatea si avantajele acestui proiect, dar si sa stabilim pasii pe care ii avem de urmat pentru continuarea si finalizarea acestei investitii. Vreau sa continuam acest proiect, sa preluam responsabilitatea realizarii lucrarilor in Bucuresti, iar investitia sa devina o prioritate pentru Capitala. Dupa discutiile pe care le vom avea cu reprezentantii unitatilor administrativ teritoriale responsabile, si dupa întocmirea documentației necesare, vom putea demara procedurile pentru obținerea cofinanțării proiectului din fonduri UE. Avem deja sprijinul Comisarului European, Corina Cretu pentru realizarea acestui proiect important”, a anunţat primarul general Gabriela Firea.
În cadrul ședinței s-a stabilit că pentru a putea demara procedurile de accesare a fondurilor europene este necesară actualizarea studiului de fezabilitate. De asemenea, pentru a putea relua construcția acestui proiect este necesară implicarea autorităților locale care ar putea beneficia de avantajele acestei investiții: Județele Giurgiu, Ilfov și Călărași, dar și autoritățile centrale cu responsabilități în acest sens: Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei sau Ministerul Dezvoltării.
Directorul IPTANA, Cornel Martincu a explicat că investiția a fost realizată până în anii 1990 în procent de aproximativ 70 la sută. Din cauza stagnării și abandonării acestor lucrări, în prezent lucrările s-au degradat sau au fost distruse în bună măsură, stadiul actual de realizare în prezent fiind în procent de 50 la sută. Mai mult, se estimează că investiția deja realizată până în 1990 este de aproximativ 1 miliard de euro.
Potrivit studiului de fezabilitate realizat în anul 2013, și care necesită a fi actualizat, oportunitatea si beneficiile acestui proiect sunt in mod clar conturate. Prin conectarea Bucurestiului cu Fluviul Dunarea se obtine o cale navigabila cu o capacitate de transport semnificativa, iar racordarea Capitalei la principala artera de navigatie transeuropeana permite legatura directa a Bucurestiului cu Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg, Rotterdam etc. Ceea ce va face posibil transportul de marfuri pe apa, apreciat ca cel mai economic si nepoluant precum si includerea Bucurestiului pe lista porturilor în care pot acosta navele de pasageri. Dezvoltarea turismului pe Dunăre trebuie să devină o prioritate atât pentru București cât și pentru România în general.
Un argument în plus pentru finalizarea acestui proiect este proximitatea cu zona în care se dezvoltă proiectul Eli NP la Măgurele, cea mai avansată infrastructura de cercetare din lume, zona de Sud a Capitalei urmand sa devina un Hub de transport intermodal. S-a convenit ca in perioada imediat urmatoare vor avea loc intalniri cu actorii implicati si anume Consiliile Judetene Giurgiu, Calarasi si Ilfov, Administratia Canalelor Navigabile, Ministerul Transporturilor si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice pentru a stabili rolul si implicarea fiecaruia in acest proiect si etapizarea actiunilor fiecaruia. Municipiul Bucuresti are capacitatea de a coordona un proiect de mare anvergura ca acesta, cu beneficii atat pentru bucuresteni cat si pentru intreaga zona de Sud a Romaniei, opinează primarul Gabriela Firea pe pagina de Facebook.