Curtea de Conturi a făcut o acţiune de audit al performanţei cu tema „Eficienţa şi eficacitatea programelor şi măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, răspunsului şi înlăturării efectelor unui cutremur major în municipiul Bucureşti” la Ministerul Afacerilor Interne şi alte 19 entităţi publice cu atribuţii în domeniile managementului situaţiilor de urgenţă în cazul unui cutremur major.
Misiunea de audit a vizat perioada 2014 – 2020, obiectivul general al acesteia fiind evaluarea eficienţei şi eficacităţii programelor şi măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenţiei şi înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul Bucureşti.
„Raportul de audit cuprinde peste 300 de constatări care reflectă deficienţe în întregul sistem de management al riscului de cutremur. Acestea evidenţiază existenţa unor probleme şi vulnerabilităţi pe mai multe paliere, de la nivel decizional, organizatoric, funcţional şi de management, la reglementarea activităţilor, asigurarea unui cadru legal actualizat, exercitarea funcţiilor de control, asigurarea capabilităţilor necesare bunei desfăşurări a activităţii, respectiv asigurarea la un nivel corespunzător a finanţării, a resurselor umane şi mijloacelor de intervenţie”, se precizează în sinteza Raportului de audit.
Raportul arată că Municipiul Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă seismică din România, având un nivel ridicat de expunere. Cutremurele majore din Vrancea se produc de obicei la adâncimi mari şi aceasta face ca aria afectată să cuprindă suprafeţe vaste, peste 60% din populaţie fiind localizată în zonele cu risc seismic puternic. Dată fiind poziţionarea ţării noastre la intersecţia a trei platouri tectonice continentale, riscul de cutremur constituie un element de vulnerabilitate pentru România.
Misiunea de audit a evidenţiat faptul că nu există o politică de consolidare asumată de toate autorităţile competente, nefiind elaborată şi aprobată o strategie de consolidare pe termen lung a clădirilor cu risc ridicat din Bucureşti (clădiri rezidenţiale, monumente istorice, clădiri cu funcţiuni vitale, etc).
„Amplasarea Bucureştiului pe harta seismică în proximitatea zonei de rupere şi faptul că este şi cea mai mare aglomeraţie urbană din ţară sunt cei doi factori care fac ca expunerea municipiului la potenţialul efect distrugător să fie foarte ridicată. Factorul geografic (inclusiv seismicitatea locală a Bucureştiului şi lichefierea solului în anumite zone) şi realitatea nivelului de dezvoltare urbană, corelate cu elemente suplimentare ce ţin de fondul construit vechi şi deficienţele sistemului de management al riscului seismic fac ca Bucureştiul să fie una dintre cele mai vulnerabile capitale din Europa expuse la acţiunea cutremurelor”, se precizează în raport, potrivit economica.net.