Promovarea bugetului de stat pentru anul 2025 în parametrii care să asigure stabilitatea macroeconomică, un ritm susținut de investiții și protejarea veniturilor oamenilor a constituit principala temă a discuțiilor din cadrul reuniunii Comitetului Național Tripartit pentru Dialog Social, coordonată joi, la Palatul Victoria, de premierul Marcel Ciolacu.
”Investițiile și protejarea puterii de cumpărare a românilor sunt coordonatele principale ale bugetului pentru acest an. Proiectul de buget pentru 2025 este unul prudent, care are în vedere o estimare de creștere economică de 2,5%, bazată pe investiții, agricultură, construcții, servicii și creșterea industrială. În același timp, suntem preocupați de protejarea puterii de cumpărare și de calitatea vieții oamenilor. Estimăm o creștere a salariului mediu cu 6,1%, un procent ce depășește rata prognozată a inflației, majorarea numărului de angajați, dar și menținerea unor forme de sprijin pentru pensionari și pentru plata facturilor la energie de către persoanele cu venituri mici”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu în cadrul întâlnirii cu partenerii sociali.
Viceprim-ministrul și ministrul Finanțelor Tánczos Barna a prezentat, în cadrul consultărilor, proiectul bugetului pentru anul în curs.
”Este un buget cumpătat și realist, care va asigura stabilitatea macroeconomică și va consolida sustenabilitatea finanțelor țării. Ne vom încadra în ținta de deficit de 7% din PIB, așa cum este asumat și prin Planul fiscal al României. Vom menține un ritm susținut al investițiilor și vom continuarea susținerea unor programe cunoscute precum Construct Plus, Anghel Saligny, PNDL, Startup Nation.
Este prima dată când Ministerul Finanțelor vine cu repartizarea sumelor pentru unitățile administrativ-teritoriale pe baza datelor recensământului”, a afirmat vicepremierul și ministrul Finanțelor Tánczos Barna.
În acest context, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a punctat faptul că investițiile din domeniul agriculturii vor continua să fie susținute de Guvern, peste 5,5 miliarde de euro fiind bugetate în 2024 și 2025 pentru proiecte de investiții.
În cadrul consultărilor au mai fost abordate teme precum controlul cheltuielilor bugetare, reforma administrativă, sprijinirea pensionarilor cu venituri mici, menținerea măsurilor de sprijin pentru plata facturilor la energie pentru populația cu venituri mici, menținerea unor scheme și mecanisme de ajutor de stat pentru susținerea sectoarelor economice.
De asemenea, s-a discutat despre efectele punerii în aplicare a Ordonanței de Urgență nr. 156 din 30 decembrie 2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene.
În acest context, premierul a menționat că legea de aprobare a acestui act normativ, care urmează să fie analizată și adoptată în Parlament, va include unele soluții legislative rezultate ca urmare a consultărilor Guvernului cu reprezentanții sindicatelor.
Buget 2025: De unde se taie, unde se dau mai mulţi bani
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, anunţă că a prezentat bugetul în cadrul coaliţiei şi s-a convenit reducerea cheltuielilor statului, în primul rând urmănd să fie mai puţini bani la Administraţia Prezidenţială, Senat şi Camera Deputaţilor. Vor exista bani în buget pentru investiţii, iar ministerele Sănătăţii şi Mediului vor avea mai mult cu peste 50% faţă de anul trecut.
”Am prezentat proiectul de buget in coaliţie şi am avut primele discuţii cu partenerii de guvernare. Am agreat că statul trebuie să reducă, în primul rând propriile cheltuieli. Astfel, bugetul Administraţiei Prezidenţiale scade cu 10%, bugetul Senatului cu 5% şi bugetul Camerei Deputaţilor cu 9%”, a scris ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, pe Facebook.
Acesta a precizat că se investeşte ”în viitor, în îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor publice”. ”Bugetul pentru Educaţie creşte cu 10%, Ministerul Transporturilor va avea cu 20% mai mulţi bani, Ministerul Sănătăţii va avea un buget mai mare cu 50% faţă de 2024, şi Ministerul Mediului o creştere de 51%”, a mai transmis ministurl.
Potrivit acestuia, banii alocaţi vor asigura continuarea investiţiilor la autostrăzile Sibiu-Piteşti, Sibiu-Făgăraş, Focşani-Bacău, Ploieşti-Buzău, Buzău-Focşani şi reabilitarea liniilor de cale ferată.
”Vor beneficia de fonduri proiectele de construcţie a spitalelor regionale de urgenţă Craiova, Iaşi şi Cluj, şi vom avea investiţii semnificative în sisteme de apă şi canalizare, cât şi în centrele de colectare selectivă a deşeurilor. Bugetul va susţine Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar şi digitalizarea universităţilor, dar şi construcţia de campusuri pentru învăţământul dual”, a mai transmis Tanczos Barna.
Potrivit acestuia, ”România va avea un buget cumpătat, prin care punem statul la dietă, care va asigura plata salariilor şi pensiilor, investiţii masive în economie şi fonduri consistente pentru dezvoltarea localităţilor”.
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna: Sâmbătă se adoptă bugetul în Guvern, se trimite în Parlament, va fi o perioadă de depunere de amendamente şi, săptămâna viitoare e aprobat de Parlament