Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa bugetului pe 2019, explicând că el nu respectă obligații asumate față de UE, încalcă unele drepturi fundamentale și se aduce atingere principiului descentralizării si subsidiarității.
În ultimii 20 de ani, şase legi ale bugetului de stat au fost contestate, în ultimul deceniu contestaţiile aparţinând PNL şi PDL, care au sesizat Curtea în 2011, 2013 şi 2015. Bugetul pe 2001 a fost contestat şi de parlamentari, şi de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie, potrivit news.ro.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a declarat, la Digi24, că demersul președintelui Iohannis, de a sesiza CCR cu privire la bugetul pe 2019, este unul „logic și constituțional” și, deși nu a fost niciodată admisă o sesizare pe legea bugetului, în acest caz „se poate întâmpla ca CCR să admită” cererea președintelui.
„Este un demers logic și constituțional, președintele poate cere CCR, s-a mai întâmplat în decursul anilor. Niciodată CCR nu a admis o sesizare pe legea bugetului, dar motivele președintelui, dacă sunt verificabile, se poate intâmpla ca CCR să admită sesizarea.
Dacă legea este găsită neconstituțională, ea se retrimite la Parlament, judecătorii CCR trebuie să verifice doar dacă în acea lege s-au încălcat principii constituționale.
Dacă CCR va constata elemente de neconstituționalitate, va retrimite legea la Parlament, iar Parlamentul trebuie să facă o altă dezbatere. Există un text în Constituție care spune că nu poți să te angajezi în cheltuieli bugetare fără să arăți sursa, asta este doar pentru legea bugetului.
De obicei, când CCR a fost sesizată cu astfel de legi s-a judecat foarte repede, pentru că se întâmpla în preajma Crăciunului și CCR, că să nu rămână țara fără buget, o soluționa repede. Și de data această CCR va găsi o soluție rapidă, problema va fi în Parlament”, explică Augustin Zegrean, fost președinte CCR.