Bugetul UE, în aer. Ungaria şi Polonia au blocat prin veto bugetul multianual

Purtătorul de cuvânt al Consiliului UE, Sebastian Fischer, a anunţat pe Twitter că, la reuniunea la nivel de ambasadori desfăşurată luni, statele membre au confirmat prin majoritate calificată regimul de condiţionalitate care leagă fondurile europene de statul de drept, dar în privinţa deciziei privind resursele proprii nu s-a obţinut unanimitatea necesară din cauza opoziţiei a două state membre.

Anterior, premierul ungar Viktor Orban i-a informat pe cancelarul german Angela Merkel, pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, că Ungaria va bloca prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi planul european de redresare post-pandemie, din cauza condiţionalităţii privind accesarea fondurilor europene de statul de drept, a anunţat luni şeful biroului de presă al guvernului ungar, Bertalan Havasi, citat de agenţia MTI.

Klaus Iohannis a discutat cu preşedintele Consiliului European despre bugetul UE. Domeniile pentru care a cerut mai multe fonduri

Într-o scrisoare adresată acestora, Viktor Orban precizează că veto-ul ungar priveşte toate elementele cadrului financiar multianual şi ale planului de redresare Next Generation. Veto-ul include decretul privind cadrul financiar multianual şi o decizie asupra resurselor proprii, a indicat Havasi.

Alte articole

FRANŢA – POLONIA 1-1 „Cocoşii” au cântat fals în ultima etapă a grupelor Euro 2024

Lanţul de simigerii Luca îşi face debutul internaţional. Care este prima ţară din Europa în care va fi prezent

Havasi a amintit în declaraţia sa că premierul ungar a avertizat în mod repetat împotriva legării bugetului UE şi a pachetului de redresare de condiţii în care ”natura pretinselor încălcări nu este precis definită, ceea ce ar conduce la sancţiuni financiare motivate politic prin folosirea unor standarde duble”.

Fondurile europene nu sunt donaţii caritabile, ci plăţi la care Ungaria are dreptul în baza tratatelor UE, a declarat la rândul ei ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga. Ea a amintit că ”în momentul aderării sale la UE, în 2004, Ungaria nu a spus ”da” unei Europe federaliste sau globalismului şi mai ales nu Statelor Unite ale Europei, ci unei alianţe a unor state-naţiune puternice care se respectă şi se sprijină reciproc”. ”Nu am spus ”da” intrăii în UE pentru ca Bruxellesul să poată stabili pentru noi ceea ce noi considerăm a fi o familie, ceea ce noi denumim o căsătorie şi cine să poată adopta copii în Ungaria şi în ce condiţii”, a completat Judit Varga.

Polonia a avertizat de asemenea că va opune veto bugetului european. Criteriul statului de drept ”este doar un pretext, un cuvânt frumos care sună bine, dar este vorba de fapt despre o aservire instituţională, politică, de o limitare radicală a suveranităţii”, a declarat luni ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro.

Parlamentul European (PE) şi Germania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, au ajuns pe 5 noiembrie la un acord privind un ”regim general de condiţionalitate” prin care fondurile din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi cele din planul de redresare ”Next Generation” (de 750 de miliarde de euro) vor putea fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei şi decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE. Guvernele ungar şi polonez califică acest mecanism drept un ”şantaj” la adresa lor şi un instrument arbitrar bazat pe criterii politice şi ideologice.

Acord politic la nivel european pe bugetul UE 2021-2027 şi resursele proprii UE: 1.800 de miliarde de euro pentru relansarea economiei, Acordul Verde European şi Agenda Digitală

Parlamentul European a ajuns marţi la un acord, după negocieri lungi cu reprezentanţii Consiliul UE, privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2021-2027 şi resursele financiare proprii, obţinând o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul iniţial, care va însemna, printre altele, şi o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european, precizează Alianţa USR-PLUS într-un comunicat de presă.

Bugetul UE

În total, MFF şi Planul de relansare economică post-COVID, însumează peste 1.800 de miliarde de euro – bani care vor permite UE nu doar să îşi reclădească economia, ci şi să stabilească noi baze solide şi durabile pentru Acordul Verde European şi Agenda Digitală. Acest acord reprezintă un succes major pentru toţi cetăţenii europeni, confruntaţi cu actuală criză a sănătăţii, economică şi socială generată de pandemia de COVID-19.

„Vreau să mulţumesc echipei noastre de negociatori care a reuşit să modifice liniile acordului cu Consiliul, din iulie, privitor la cerinţele Renew Europe. În anii care urmează, impactul cumulativ al bugetului european şi al planului de relansare economică va fi unul revoluţionar, cu efecte tangibile pentru toţi cetăţenii europeni, în special pentru generaţia tânără care se confruntă cu provocări considerabile. Cu o viziune comună foarte clară, acest acord va face posibilă nu numai relansarea, ci şi transformarea economiei noastre în jurul Acordului Verde şi al Agendei Digitale. Acordul prevede un nou început pentru resursele proprii, care va permite bugetului Uniunii să fie mai puţin dependent de contribuţiile naţionale, şi să transfere povara rambursării datoriilor către principalii poluatori, giganţii IT şi alţi actori care beneficiază de piaţa internă, dar care nu contribuie la ea în mod echitabil astăzi”, a declarat liderul Renew Europe Dacian Cioloş, conform sursei citate.