Buletinele electronice au început să fie emise în 2021 în Cluj, iar până la finele acestui an ar fi urmat să înceapă să fie emise și în București, respectiv în toată țara. Noul document va înlocui treptat, până în august 2031, actuala carte de identitate. Costul unei cărți electronice de identitate a fost până acum de 67 lei și, în proiectul pilot de la Cluj, este suportat de la buget, tocmai pentru a stimula eliberarea în acest a format a buletinelor.
Directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Cătălin Giulescu a anunțat când vor fi disponibile noile cărți de identitate electronice, similare cu cele occidentale.
Cătălin Giulescu, directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, explică punerea în funcțiune a sistemului se va face gradual în anumite județe, apoi se va extinde la nivel național.
„În momentul acesta avem un sistem informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă care deja funcționează. Avem un județ conectat la acest sistem și se generează acte digitale chiar în momentele în care discutăm.
Eu zic că într-un foarte scurt timp, într-un interval de câteva săptămâni, va fi accesibil de către cetățeni și de către celelalte autorități publice”, a declarat Cătălin Giulescu, potrivit gandul.ro.
Punerea în funcțiune va fi graduală, începând cu unele județe și extinzându-se la nivel național. Această tranziție va facilita obținerea certificatelor de stare civilă de către cetățeni și va permite interconectarea cu alte autorități publice.
Giulescu spune că în următorii doi, trei ani, cetățenii români nu vor mai fi solicitați să furnizeze certificate de naștere sau căsătorie, aceste informații fiind accesibile automat din sistemul informatic.
Pe lângă acest progres, România se pregătește pentru introducerea cartelei de identitate electronice. „În momentul acesta se desfășoară niște teste tehnice pentru a verifica sub aspectul securității ceea ce am proiectat. Eu apreciez că în câteva luni, mai puțin de șase luni cartea electronică va fi disponibilă inițial în București, după care va fi extinsă într-un ritm foarte alert”, spune Giulescu.
Noua carte de identitate va permite nu doar autentificarea, ci și accesul la servicii publice digitale expuse de către întreaga administrație publică.
„În momentul acesta, noi colaborăm cu mai multe autorități publice din România. Vă pot spune că va fi o avalanșă de servicii publice digitale expuse, cel puțin până la finalul acestui an și continuând cu anul viitor”.
Întrebat de ce a durat atât de mult acest proces, șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date spune: „În momentul acesta eu nu iau în calcul pierderea banilor din PNRR. Eu pot să dezvolt și să discut situația unității pe care o coordonez eu, o unitate foarte mică, cu niște oameni foarte inimoși. Am o echipă fantastică pe care o coordonez.
Prototipul pe de care discutăm este un rezultat al muncii românilor, echipei de români, care s-au asigurat că nu ne blocăm într-o singură tehnologie pentru că furnizorii, în momentul în care îți expun anumite tehnologii, vor să-și asigure unicitatea.
Nu depinde doar de noi, dar în momentul acesta eu sunt extrem de optimist. Anul acesta cu siguranță vom avea carte electronică de identitate iar starea civilă digitală în momentul acesta este funcțională”, potrivit ȘtirileProTV.
Actul normativ prevede, între altele, că, opțional, începând cu data realizării condițiilor tehnice, se poate elibera cartea electronică de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea ambilor părinți, a reprezentantului legal, a părintelui supraviețuitor, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă sau, după caz, în temeiul unei ordonanțe președințiale date în condițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a persoanei desemnate din cadrul serviciului social public sau al unui furnizor privat acreditat destinat protecției speciale a copilului separat temporar sau definitiv de părinți, unde se află minorul, sau a persoanei căreia i-a fost dat în plasament copilul.
Începând cu data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cartea de identitate simplă și cartea electronică de identitate se eliberează: a) cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0-2 ani; b) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 2 și 14 ani; c) cu valabilitate de 5 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani; d) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani; e) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 70 de ani. Legea mai stipulează că certificatele pentru autentificare sau semnătură electronică și, după caz, certificatele pentru semnătură electronică calificată se utilizează pentru autentificare și după caz, semnare în raport cu sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și cu sistemele informatice ale altor instituții publice sau aparținând persoanelor juridice de drept privat. Documentele semnate cu certificatul pentru semnătură electronică avansată au aceeași valoare ca documentele semnate olograf, stipulează legea. Guvernul a stabilit însă recent că doar primul buletin electronic va fi emis gratuit cetățenilor care au împlinit 14 ani și celor care trebuie sau vor să preschimbe acest document, exclusiv pe durata a 5 ani. Executivul are alocat în acest sens alocate 200 milioane euro, prin PNRR, și susține că vor fi asigurate fondurile pentru 5 milioane de astfel de buletine.
Scutirea de la plata cărții electronice de identitate, a persoanelor cu vârsta mai mare de 14 ani, pentru prima cerere, într-un interval de 5 ani, va fi admisă în următoarele situații:
– pentru prima carte electronică de identitate, solicitată începând cu vârsta de 14 ani;
– la expirarea valabilității actului de identitate;
– dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului ori data nașterii;
– în cazul schimbării domiciliului;
– în cazul atribuirii unui nou CNP;
– în cazul deteriorării actului de identitate;
– în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
– când imaginea facială nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
– în cazul schimbării sexului;
– în cazul anulării;
– pentru schimbarea, la cerere, a actelor de identitate aflate în termenul de valabilitate.