Raportul precizează că aderarea Bucureştiului şi cea a Sofiei la spaţiul Schengen nu pot fi disociate şi orice problemă întâmpinată de unul dintre candidaţi îl sancţionează şi pe celălalt.
România şi Bulgaria se lovesc de opoziţia Olandei, care cere progrese efective în lupta împotriva corupţiei şi dovedirea de către aceste două ţări a capacităţii lor de a asigura controlul frontierelor lor cu ţări terţe.
„Olanda aşteaptă două rapoarte pozitive consecutive care să arate progrese substanţiale şi ireversibile privind combaterea corupţiei şi a crimei organizate„, a amintit miercuri ministrul olandez pentru afaceri europene, Ben Knappen. „Vom vedea în luna iulie, cu raportul anual al Comisiei, dacă aşa stau lucrurile„, a adăugat Knappen, precizând că Guvernul olandez va supune Parlamentului său spre consultare acest raport.
Rapoartele întocmite de Comisia Europeană prezintă stadiul progreselor realizate în ceea ce priveşte reformele în justiţie şi lupta împotriva corupţiei. Raportul de miercuri este un raport intermediar şi pregătitor celui care urmează să fie publicat în iulie.
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a decis să pună subiectul pe ordinea de zi a summit-ului european de la 1 martie, în încercarea de a face să cedeze Olanda.
Raportul pentru Bulgaria este, într-adevăr, foarte critic, documentul precizând că „niciun progres concret nu s-a înregistrat în ceea ce priveşte sistemul de control asupra declaraţiilor de avere ale înalţilor funcţionari, care vizează detectarea şi urmărirea cazurilor de îmbogăţire inexplicabilă”.
CE le cere autorităţilor bulgare să facă anchete „non partizane” cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi să ia „măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, mai ales la frontiere şi în cadrul administraţiei locale”.
În schimb, raportul cu privire la România este plin de laude. Dar CE nu are, nicio competenţă în privinţa aderării la Schengen, decizia revinindu-le statelor membre şi trebuie să fie luată în unanimitate.
Concluziile acestor două rapoarte nu constituie o surpriză pentru liderii celor două ţări. Ele fuseseră dezvăluite cu prilejul reuniunii informale a miniştrilor de interne din ţările UE la 26 ianuarie, la Copenhaga, adaugă AFP.