Este praznicul in amintirea zilei in care Sf. Arhanghel Gavriil i-a vestit Sf. Fecioare ca va naste pe Mesia (Luca I, 26-38). Ea a fost asezata cu noua luni inainte de nasterea cu trup a Domnului, adica la 25 martie.
Tradiţia spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.
Citeşte şi Buna Vestire: De ce consumă creştinii peşte în această zi de sărbătoare
În unele aşezări din Apuseni, gospodarii stropesc cu ţuică la rădăcină pomilor şi cu vin la rădăcina viţei de vie ca să aibă rod bogat în acest an. În aceeaşi zi, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc.
Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă.
În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, femeile împlinesc o datină: ele se scoală dis de dimineaţă, fac foc în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă; când apa s-a mai încălzit se lasă în acelaşi vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea. În schimb, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, cu convingerea că această tradiţie va aduce spor şi sănătate în acea gospodărie.
Citeşte şi Reţetă pentru Buna Vestire: Peşte gătit ca în Muntele Athos