BUNAVESTIRE: Cine se ceartă astăzi va avea necazuri tot anul

BUNAVESTIRE 2016: Obiceiuri românești de Ziua Cucului:

– este bine să mâncăm peşte ca să fim sănătoşi şi vioi ca peştele în apă;

– cine se ceartă de Buna Vestire are necazuri mari tot anul;

– cântecul cucului trebuie așteptat cu veselie, cu stomacul plin și cu bani în buzunar pentru a a avea parte de lucruri bune, iar dacă se întâmplă să te surprindă cântecul cucului posomorât și cu stomacul gol, atunci e semn rău, iar lucrurile nu vor merge tocmai bine tot anul; 

– sătenii obişnuiau să numere de câte ori cânta cucul pentru a afla câţi ani mai au de trăit, iar flăcăii şi fetele întrebau: “Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita) ?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie, însemna căsătorie grabnică, în vreme ce fiecare cântatul al cucului însemna un an de aşteptare;

Alte articole

Ciucă, la capela Parlamentului: ”Această capelă ne ajută să fim mai aproape de Dumnezeu, mai aproape și de oameni”

Saramură de crap. Rețetă delicioasă pentru Buna Vestire

– se punea pe pragul casei pâine, sare şi apă, ca hrană pentru îngeri;

– la sate, se scot din lăzi straiele şi ţesăturile la aerisit;

– tot la sate, pentru alungarea şerpilor de lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi, se afumau cu tămâie şi cârpe arse casele, curţile şi livezile;

– în Banat şi Transilvania, pentru a avea roade bogate în livezi, prunii se stropeau la rărăcină cu ţuică şi erau ameninţaţi cu toporul că vor fi tăiaţi, dacă nu rodesc;

– în Maramureș se adună lucrurile de prisos de prin curţi şi li se dă foc, ritualul durează până după miezul nopţii şi este numit “Noaptea focurilor” ;

– femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită ca leac şi în cosmetică populară;

– în unele zone, Blagoveştenia era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor, nu se puneau cloştile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui, vacile nu se „goneau“, iar, Moldova şi Bucovina, nu se semăna porumbul. În schimb, în vestul ţării se obişnuia să se altoiască pomii, iar în nord, unde primăvara soseşte mai târziu, să se scoată stupii la iernat.

– “Să muncești de Buna Vestire este un păcat de neînchipuit. Cică dacă ar măcina unul mălai și din mălai ar face o mămăligă pe care ar arunca-o în apă, peștii care ar mânca din ea ar muri. Dacă ar pune mămăliga pe pomi, pomii n-ar rodi. Ouăle ouate în această zi nu sunt bune de clocit. Nici împerechere făcută între animale în această zi nu e bună”, scrie Irina Nicolau, în Ghidul sărbătorilor românești