Ministrul Energie are veşti bune despre facturi. Depozitele de gaze naturale sunt deja pline, cu un stoc de 2,878 miliarde mc şi un grad de umplere de 90,79%. Ţinta a fost atinsă cu peste 70 de zile înaintea termenului impus de legislaţia europeană. În cazul unei ierni dificile, există şi opţiuni suplimentare pentru importuri din sud, asigurând o sursă constantă de energie.
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorul Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei. Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”, spune Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Ministrul Energiei promite că va menţine plafonarea preţurilor şi compensarea facturilor şi după trecerea anului electoral.
„Noi acum pregătim perioada de după 1 aprilie. Ce înseamnă asta? Noi am făcut nişte simulări. Pentru românii care plătesc astăzi 1,3 lei (pe kWh – n.r.), de fapt, plătesc sub plafon, aţi văzut că furnizorii s-au dus mai jos, sub aceste plafoane, cel mai probabil facturile vor fi mai mici. Pentru românii care plătesc acest 0,68 lei, deci au un consum sub 100 de kWh pe lună, vom găsi măsuri ţintite pentru cei care sunt vulnerabili, cei care au într-adevăr nevoie de sprijin„, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul Energiei, întrebat dacă există o strategie pentru după 1 aprilie 2025, când se va liberaliza piaţa de energie.
Sebastian Burduja a dat ca exemplu faptul că pentru un apartament din cartierul Primăverii din Bucureşti, care are un consum mic, se beneficiază de aceeaşi subvenţie ca pentru un apartament dintr-o comună din Alba unde o familie cu trei copii face economie la curent, pentru a se încadra la 100 de kWh. „Ceea ce nu este, totuşi, în regulă şi atunci vom face ceea ce au făcut absolut toate statele din Uniunea Europeană. Au ţintit măsura de sprijin pe nivelul socio-economic al gospodăriei. Asta trebuie să facă şi românii„, a spus ministrul.
„Deci, aşa cum astăzi, fiecare român plăteşte un preţ maxim reglementat, 0,68, 1 leu, 1,3 lei, în funcţie de nivelul de consum, la fel se va întâmpla şi iarna aceasta. Deci nu vor fi facturi mai mari faţă cele anul trecut„, a spus ministrul Energiei.
„De prin iunie s-a simţit o ieftinire la gaz, cam de 20%, iar la energie electrică, pentru cei care au avut un consum de peste 300 de kWh, deci cei care consumă un pic mai mult, de asemenea cam 10-15% s-au ieftinit facturile”, a susţinut Sebastian Burduja.
Ministerul Energiei: România are înmagazinate în depozitele subterane 2,8 miliarde mc de gaze naturale, adică peste 88% din capacitatea totală de stocare
România are înmagazinate, în prezent, 2,8 miliarde mc de gaze naturale în depozitele subterane, ceea ce reprezintă peste 88% din capacitatea totală de stocare, informează Ministerul Energiei. Ministrul de resort, Sebastian Burduja, afirmă că, în foarte scurt timp, România îşi va îndeplini în timp record ţinta de înmagazinare a gazelor naturale pentru iarna care urmează.
”Potrivit datelor operative, România are înmagazinate, în prezent, 2,8 miliarde mc de gaze naturale în depozitele subterane, ceea ce reprezintă peste 88% din capacitatea totală de stocare. Regulamentul de Punere în Aplicare (UE) 2023/2633 al Comisiei Europene (din 20 noiembrie 2023) prevede că România trebuia să aibă depozitele pline în proporţie de 65% până la data de 1 iulie şi de 85% până la data de 1 septembrie”, arată Ministerul Energiei.
Acelaşi act normativ prevede şi că, la începutul perioadei de iarnă (1 noiembrie), obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale este de 90% din capacitatea de înmagazinare.
„Zilnic, România produce aproximativ 25 milioane mc de gaze naturale, consumă circa jumătate, iar alte 10 – 11 milioane mc se înmagazinează. Cum deja avem 2,8 miliarde mc de gaze naturale înmagazinate, până la atingerea ţintei de 90% mai este extrem de puţin. În câteva zile ne vom îndeplini în timp record ţinta trasată de Comisia Europeană pentru 1 noiembrie. Sigur că nu ne vom opri aici! Vom continua să înmagazinăm gaze naturale până vom atinge 100% din capacitatea de stocare. Cel mai probabil, aşa cum am făcut şi anul trecut, vom face şi „supraplinul”, trecând peste nivelul de 100%. Pentru cei care nu cunosc detaliile tehnice, este ca atunci când facem plinul la maşină şi umplem rezervorul până la buşon. Aceste rezerve vor fi deosebit de importante, mai ales dacă ne aşteaptă o iarnă mai grea decât de obicei. Este o veste bună mai ales în actualul context, al agresiunii Moscovei împotriva Ucrainei, ţară prin care tranzita majoritatea gazului rusesc exportat în Europa. Mai mult, Kievul a anunţat că nu va mai prelungi contractul de tranzit al gazelor ruseşti pe terioriul său, ceea ce face şi mai importantă stocarea gazelor naturale pentru iarnă, atât pentru noi, cât şi pentru onorarea eventualelor solicitări de sprijin din partea fraţilor noştri de dincolo de Prut” a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Oficialul a precizat că deja se lucrează la elaborarea Hotărârii de Guvern ce vizează măsurile privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului electroenergetic naţional, precum şi măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale acestui sistem în ceea ce priveşte combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2024 – 31 martie 2025.
”Ca orice bun gospodar, şi noi, la Ministerul Energiei, ne facem vara sanie, ca să trecem iarna cu bine”, a adăugat ministrul Energiei.
Vouchere lemne 2024. Se alimentează carduri de energie din nou, iar ajutorul de lemne e inclus. Această măsură, anunțată de Ministerul Muncii, vine în contextul schimbărilor legislative recente și este menită să prevină afectarea drepturilor deja stabilite și/sau plătite.
Ajutorul pentru încălzire, va fi aprobat si anul acesta, va continua să fie acordat în aceleași condiții, iar criteriile noi pentru acordarea acestuia, conform Legii privind Venitul Minim de Incluziune (VMI), se vor aplica doar cererilor depuse după 1 ianuarie 2025.
Măsura vine în sprijinul celor afectați de majorarea cu 13,8% a punctului de pensie, aplicată de la începutul anului. Este important de menționat că această decizie include și scutirea de la plata debitelor, în cazul în care acestea au fost deja stabilite.
„Măsura aplicată vine în sprijinul celor aflați în dificultate financiară, mai ales că o mare parte a beneficiarilor de ajutor pentru încălzire și a suplimentului pentru energie fac parte din categoria pensionarilor și a familiilor cu copii,” a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu.
Astfel cardul de energie va fi livrat prin Poșta Română în 2024, direct la domiciliul persoanei care beneficiază de acest ajutor. Cardul de energie 2024 a fost distribuit până la data de 15 aprilie 2024.
Cine beneficiază de ajutorul pentru încălzirea locuinței? Venit mediu lunar pe membru de familie sau persoană singură:
Mai mic de 200 lei: 100%
Între 200,1 și 320 lei: 90%
Între 320,1 și 440 lei: 80%
Între 440,1 și 560 lei: 70%
Între 560,1 și 680,1 lei: 60%
Între 680,1 lei și 920 lei: 50%
Între 920,1 și 1040 lei: 40%
Între 1040,1 și 1160 lei: 30%
Între 1160,1 și 1280 lei: 20%
Între 1280,1 și 1386 lei (pe membru de familie): 10%
Între 1280,1 și 2053 lei (pentru persoană singură): 10%
Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă pe baza unei dispoziții emise de primar și este destinat familiilor sau persoanelor singure cu venituri medii nete lunare de până la 1386 lei pe persoană în cazul familiilor și până la 2053 lei în cazul persoanelor singure.
Beneficiarii sunt obligați să furnizeze corect toate informațiile referitoare la componența familiei, veniturile membrilor acesteia, precum și bunurile mobile și imobile deținute.
Vouchere facturi. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat vineri, în emisiunea LIVE cu Alexandru Rotaru, la Digi24, că familiile cu venituri mici vor beneficia de subvenții pentru plata facturilor la energie și după data de 1 aprilie 2025, când expiră perioada de plafonare a prețurilor. El spune că urmează să stabilească împreună cu Ministerul Muncii cine sunt consumatorii care nu s-ar descurca fără acest sprijin.
Despre o posibilă explozie a prețurilor după data de 1 aprilie 2025, Burduja a răspuns: „Ne străduim să nu se întâmple asta. Pe de-o parte să încurajăm furnizorii, pe cei care ne trimit facturile acasă, care achiziționează energia electrică pe care ulterior le-o furnizează nouă, să cumpere din timp această energie electrică, nu să stea pe bursă, pentru că bursa fluctuează, se pot întâmpla multe lucruri de la o zi la altă. Și pentru consumatorii vulnerabili, acele persoane care realmente nu își pot plăti facturile la finalul luni să avem măsuri țintite de sprijin. Din vârful crizei energetice și până astăzi, România a subvenționat în funcție de nivelul de consum, știți că dacă într-o lună de zile ai în total sub 100 kWh, plătești acel maxim de 0,68 de lei pe kWh. Dacă ai peste 300 kWh, plătești 1,3 lei pe kWh, deci dublu. Și atunci ideea e așa, să subvenționăm acele familii care au venituri mici, nu neapărat un consum mic”.
Vouchere facturi. Întrebat dacă de la 1 aprilie 2025 familiile cu venituri mici vor fi subvenționate, Burduja a spus: „Cu siguranță, asta trebuie s-o facem și o fac și alte țări din Uniunea Europeană. Urmează să stabilim cu Ministerul Muncii și să identificăm exact genul de consumator care nu se descurcă fără acest sprijin. Dacă în prezent ai un apartament gol lângă Parcul Herăstrău sau în zona Primăverii și nu ai consum, primești același sprijin de la statul român ca și când ai fi familie cu doi copii, cu venit minim, și faci economie la lumină și ai un consum sub 100 kWh/lună”.
Cele trei ţări cu cele mai mici preţuri la gaze naturale pentru consumatorii casnici din UE, în a doua jumătate a anului 2023, au fost Ungaria, Croaţia şi România. Pentru gospodăriile din UE, preţurile la energie electrică în a doua jumătate a anului 2023 au fost cele mai mici în Ungaria, Bulgaria, Malta, Croaţia şi România.