Bursa Română de Mărfuri acuză o comisie din Parlament că vrea să „naţionalizeze” piaţa gazelor

Votul din Comisie, care a avut loc pe 4 octombrie, „a schimbat fundamental sensul OUG 64/2016” şi acest lucru „va produce efecte negative majore” asupra pieţe de gaze naturale şi economiei României. „Naţionalizarea activităţii Bursei Române de Mărfuri prin impunerea unui monopol de stat asupra tranzacţionării gazelor naturale, printr-un proces de legiferare denaturat, este anticonstituţională şi încalcă în mod flagrant legislaţia UE în materie de funcţionare a pieţelor bursiere şi principiile de concurenţă”, menţionează Bursa Română de Mărfuri (BRM).

În acelaşi timp, decizia Comisiei „afectează structural sistemul energetic românesc şi pune sub semnul incertitudinii finanţarea UE pentru gazoductul BRUA şi investiţiile din platoul continental al Mării Negre”.

BRM precizează că este singura entitate care a dezvoltat o bursă de gaze naturale în România, fapt demonstrat prin lichiditatea ridicată pe întreaga durată a anului curent. „Deşi prin forma iniţială a OUG 64, care se aplică din noiembrie 2016, se impunea ca un prag de minim 30% din cantităţile de gaze naturale să se tranzacţioneze pe bursă, in aceasta perioada, pe platformele BRM s-a tranzacţionat o cantitate reprezentand cca 70% din consumul naţional. Participarea jucătorilor din piaţă la aceste tranzacţii a fost evident voluntară şi a adus beneficii economice tuturor actorilor implicaţi”.

„În ciuda acestor evidenţe, Bursa Română de Mărfuri a fost interzisă din piaţa de gaze naturale cu ajutorul voturilor unor parlamentari din Comisia de Industrii, prin atribuirea în exclusivitate a tranzacţiilor din piaţa angro de gaze operatorului de stat OPCOM”, se arată în comunicat.

Alte articole

Măsură de ultimă oră anunţată de Ministerul Muncii. Sunt vizate persoanele vulnerabile din România

Veste proastă pentru 2 milioane de români. Legea prin care scade facturile la gaze și energie, amânată de Guvernul italian

Potrivit BRM, „nu a existat nicio explicaţie pentru decizia Comisiei, nu au fost prezentate niciun fel de argumente pentru care o activitate economică din domeniul serviciilor nu mai poate fi prestată şi de către o entitate privată deja licenţiată, care pe baza licenţei a investit şi a construit cu eforturi proprii o piaţă care prezintă rezultate remarcabile”.

BRM arată că „împotriva amendamentelor prin care eram excluşi, au luat poziţie autorităţile competente din energie (Ministerul Energiei şi ANRE), reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Consiliului Concurenţei, participanţii la piaţă şi asociaţiile lor, burse similare din celelalte state membre ale UE”. Dar „audierile orchestrate au fost formale, punctele de vedere contrare nu au fost discutate niciodată, iar domeniul puterii executive a fost acaparat de către un grup al puterii legislative din cadrul Comisiei, care lasă impresia că a acumulat întreaga competenţă şi putere de decizie în sistemul energetic românesc. Vorbim de o naţionalizare a unei activităţi economice din piaţa liberă în beneficiul unui grup de interese”.

Reprezentanţii BRM se întreabă, în comunicat, „De ce nu ar interzice Comisia de Industrii şi Servicii şi activitatea altor operatori privaţi din industrie, transporturi, energie? De ce s-ar opri aici şi nu ar decide să avem un singur producător de pantofi, o singură televiziune, o singură bancă?”.

BRM relatează că, după mai multe negocieri, în anul 2012, Guvernul României şi Comisia Europeană au stabilit un calendar de creştere graduală a preţului gazelor naturale în România. Motivaţia a fost caracterul profund neconcurenţial al tranzacţiilor cu gaze naturale. Anul trecut, din cauza preţului scăzut al gazelor la nivel mondial, guvernul României şi Comisia Europeană au căzut de acord să îngheţe acest calendar al liberalizării la 60 lei/Mwh. Scopul acestei îngheţări a fost ca cetăţenii români să nu fie forţaţi să plătească un preţ artificial mai mare pentru gaze naturale, când exista clar o alternativă.

Conform calendarului iniţial, în aprilie 2017 preţul ar fi trebuit să urce la 72 lei/ Mwh, pentru ca din 2018 să ajungă la 78 lei/Mwh. Prin adoptarea formei iniţiale a OUG 64, Guvernul a eliminat calendarul agreat în 2012 şi a liberalizat preţul de producţie a gazelor naturale, permiţând pieţei să stabilească un preţ de referinţă sub cel din calendarul din 2012. În ultima perioadă, preţul gazelor naturale a ajuns la 68 lei/Mwh, sub ceea ce se negociase cu Comisia Europeană în calendarul de preţuri, preţ ce ar fi trebuit aplicat în acest an.

„Este evident faptul că tranzacţionarea transparentă pe BRM nu doar că nu a dus la creşterea preţurilor, dar a ajutat la scăderea şi stabilizarea acestora. Evoluţia cotaţiilor BRM pe parcursul acestui an – de la 76 lei/Mwh în ianuarie la sub 68 lei/Mwh în trim. III – este similară şi chiar mai redusă faţă de cotaţiile Bursei Central-Europene (CEGH). Anunţata creştere de 6% a preţului la gaze naturale, la care ulterior s-a renunţat, nu are nicio legătură cu activitatea de producţie, aşa cum greşit au informat membrii Comisiei de Industrii, ci vine din componenta de servicii (transport, distribuţie şi înmagazinare). A fost încă o dezinformare transmisă publicului pentru a justifica un vot pentru scoaterea de pe piaţa de gaze naturale a unui operator privat”, arată Bursa de Mărfuri.

Comisia Europeană a deschis împotriva României o investigaţie pentru că ţara noastră a impus bariere fizice şi comerciale în calea exporturilor de gaze naturale. „OUG 64, prin care s-a impulsionat tranzacţionarea pe bursă a gazului natural, demostrând astfel că piaţa de gaze naturale internă este gestionată de regulile cererii/ofertei, a înlăturat condiţiile de infringement, Comisia Europeană suspendând cazul contra României chiar înainte de a-l trimite la Curtea de Justie a Uniunii. Acum însă, Comisia de Industrii a impus un monopol de stat în favoarea OPCOM pentru a doua oară în acest an. Intenţia a fost criticată, inclusiv în luna mai, de Comisia Europeană, printr-o scrisoare”, mai arată BRM.

De asemenea, unul dintre membrii Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor „a confirmat public posibilitatea redeschiderii procedurii de infringement după o întâlnire cu Maroš Šefčovič, Vicepreşedinte pentru Uniunea Energetică din cadrul Comisiei Europene”, afirmă reprezentanţii Bursei Române de Mărfuri.

În fine, BRM atenţionează că şi proiectul BRUA este în pericol. „Transgaz a beneficiat de o finanţare nerambursabilă în valoare de 180 milioane euro în anul 2016 pentru construcţia gazoductului BRUA din partea Comisiei Europene. Proiectul leagă Bulgaria, România, Ungaria şi Austria şi face parte din coridorul vertical prevăzut de strategiile europene care vizează securizarea aprovizionării cu gaze a ţărilor membre a Uniunii Europene. România joacă un rol vital în acest proiect, iar finanţarea proiectului a fost direct legată de deschiderea pieţei din România şi alocata pentru a urgenta procesul de interconectare europeană. Votul din Comisia de Industrii şi Servicii nu face decât să deraieze România de pe acest traseu, punând în pericol conexiunea cu conducta TAP (Gazoductul Trans-Adriatic) prin care se vor transporta gaze naturale dinspre Marea Caspică”.

„Nerespectând legile concurenţei şi ale economiei de piaţă, promovand în continuare izolarea faţă de pieţele europene şi discriminarea producătorilor români faţă de cei externi, se accentuează pericolul ca acest proiect să îşi piardă finanţarea europeană”, semnalează BRM.

În consecinţă, „facem un apel la toate forţele responsabile din clasa politică şi societatea civilă, indiferent de apartenenţa doctrinară sau de viziunea economică. Considerăm ce ceea ce s-a încercat în cadrul Comisiei de Servicii şi Industrii a Camerei Deputaţilor prin amendarea OUG 64/2016 aduce grave atingeri principiilor pieţei libere şi a intereselor naţionale ale României. Sub pretextul unui populism contrazis de realitate şi de date, s-a capturat piaţa de gaze din România de către un grup de interese prezent de mulţi ani în sistemul energetic românesc”, se mai menţionează în comunicatul Bursei Române de Mărfuri.

Reprezentanţii BRM îşi exprimă „speranţa că plenul Parlamentului va respinge amendamentele votate de către Comisia de Servicii şi Industrii a Camerei Deputaţilor, deoarece contravin intereselor de securitate ale României, periclitează interconectarea europeană şi distrug piaţa liberă şi transparentă”.