Burse 2022, criterii schimbate, se vor lua şi 1000 de lei pe lună: „Cel puţin 12 elevi din fiecare clasă vor primi bani!”

Burse 2022. Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu susţine că bursele elevilor vor fi un pilon important în noile legi ale Educaţiei pentru reducerea abandonului şcolar, el apreciind că în cazul unor părinţi bursele obţinute de doi sau trei dintre copii săi vor depăşi venitul lor lunar.

Sorin Cîmpeanu a declarat recent, în cadrul unei dezbateri pe tema Legilor Educaţiei că bursele elevilor vor reprezenta un pilon pentru reducerea abandonului şcolar, întrucât cuantumul acestora va fi unul motivant atât pentru copii cât şi pentru părinţii lor.

”Fiecare părinte îşi face calcule. Când un părinte înţelege că trimiţându-şi doi sau trei copii la şcoală, acei copii vor obţine burse care însumat va însemna mai mult decât propriul lui venit, atunci va fi un factor important în decizia de a-şi trimite copiii la şcoală”, a declarat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

El a afirmat că în anul 2023 bugetul pentru bursele elevilor va fi de zece ori mai mare decât cel prevăzut în anul 2020.

Alte articole

Verificaţi cardurile, au început să fie alimentate cu 500 de lei de către Guvern. Ce se poate cumpăra cu banii

Anunţ oficial de la Guvern. Ajutorul de 500 de lei se plăteşte de luni, sunt 650.000 de beneficiari

Sorin Cîmpeanu anunță burse de mii de lei pentru elevi: Învățământul profesional va fi doar profesional
”Vrem să dăm putere şcolilor. Propunerea din lege este ca pentru fiecare din cei 871.000 elevi din învăţământul primar să fie o alocată suma de 400 de lei pentru bursa socială, iar pentru învăţământul gimnazial pentru cei 751.000 elevi alocaţia este de 920 de lei. Pentru învăţământul liceal unde sunt 573.000 elevi, alocaţia propusă este de 1.500 lei pentru liceele teoretice şi vocaţionale şi 3.000 de lei pentru învăţământul profesional. Fiecare şcoală va şti exact care va fi bugetul pe care îl are la dispoziţie şi va putea să-şi pună în practică propria viziune de susţinere a performanţei”, a explicat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Acesta a precizat că şcolilor nu li se va putea impune care este media minimă de la care pot fi acordate aceste burse. ”Vă puteţi adapta specificului şcolii. Poate fi de la media 7.00, sau de la 8.00, sau 9.25. Singurul lucru pe care statul îl face este să aloce resursele şi să stabilească un cuantum minim. Raportaţi o clasă de liceu cu 28 de elevi. Bugetul de burse este 28 înmulţit cu 1.500 de lei, adică 42.000 de lei pe an. Asta înseamnă un buget lunar de 4.800 de lei pentru burse. Cel puţin 12 elevi vor lua bursă în fiecare clasă din România. Iar cuantumul bursei va fi unul motivant”, a mai afirmat Cîmpeanu.

BURSE ELEVI 2022. 1000 de lei pe lună, anunţul majorării a fost făcut de ministrul Sorin Cîmpeanu

Burse de 1000 de lei pe lună!

Noul proiect al legii învăţământului preuniversitar, aflat în dezbatere publică, schimbă cu totul şi sistemul de acordare a burselor pentru elevi. Astfel, acestea nu vor mai veni de la Ministerul de Finanţe către consiliile locale şi primării, ci de la bugetul de stat către Ministerul Educaţiei, urmând ca acesta să le distribuie direct şcolilor.

Conform actului normativ propus, elevii din învăţământul preuniversitar de stat ar urma să primească patru tipuri de burse. Primul tip – bursa de ecelenţă – este şi cel mai consistent. Proiectul prevede că burse de excelenţă urmează să primească toţi elevii care obţin premiile I, II şi III, precum şi menţiune la olimpiadele internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei sau la olimpiadele naţionale organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei. Cuantumul acestora ar fi de 1.000 de lei, respectiv 700 de lei pe lună.

Al doilea tip de bursă este cea profesională, care va putea fi accesată de toţi elevii din învăţământul profesional cu condiţia respectării criteriilor de frecvenţă stabilite prin ordin de ministru. Cuantumul acesteia ar urma să fie de 300 de lei pe lună.

Acelaşi cuantum ar urma să aibă şi bursa socială acordată elevilor care provin din medii vulnerabile, ca măsură de prevenire a abandonului şcolar. Cel de-al patrulea tip de bursă este cea pentru performanţă şcolară. Cuantumul acesteia este de 500 de lei pe lună şi poate fi cumulată cu cea socială şi cu cea profesională.

Fondul pentru burse se va aloca unităţilor de învăţământ, în funcţie de numărul de elevi de la învăţământul cu frecvenţă şi nu va putea căpăta altă destinaţie. Autorităţile locale pot suplimenta acest fond de burse pentru elevi, mai prevede documentul.

Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse al unităţii de învăţământ este de: 400 de lei/an/elev în învăţământul primar; 900 de lei/an/elev în învăţământul gimnazial; 1.500 de lei/an/elev în învăţământul liceal, filierele teoretică şi vocaţională şi 3.000 de lei/an/elev în învăţământul liceal, filiera profesională.

Cuantumul alocat prin bugetul Ministerului Educaţiei pentru constituirea fondului de burse al unităţii de învăţământ se poate actualiza prin hotărâre de Guvern iniţiată de Ministerul Educaţiei

Burse 2022. Școlile să nu mai acorde bursele de merit în funcție de o anumită medie, ci de un procent pe nivel de an de studiu, propune primarul Ciprian Ciucu / „În sectorul 6 am dat o hotărâre de consiliu local prin care am eliminat pragul și am introdus procentul”

Consiliul de administrație din fiecare școală să stabilească un procent, nu un prag de medie, pentru acordarea burselor, este propunerea primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu, în privința proiectului Legii învățământului preuniversitar. Aceasta a spus, în cadrul unei dezbateri organizate de Comisia pentru Educație și Cercetare – PNL București, că „în sectorul 6, unde eu sunt primar, nu am mers pe acest prag de 8.50 – 9, pentru că practic se denatura obiectivul”.

Precizăm că fiecare primărie poate suplimenta cuantumul burselor școlare și poate să stabilească criterii suplimentare pentru acordarea lor. Primarul a menționat că era o presiunea mare pe profesori pentru a da note mari: „Era o presiune formidabilă pe cadre didactice, din partea părinților, ca să dea note mari, ca să pună mâna pe burse”.

„Am dat o hotărâre de consiliu local prin care prin care am eliminat pragul și am introdus procentul. (…) Am luat pe nivel de an școlar din școală, pentru ca copiii, mi s-a părut corect, să fie în competiție cu cei din anul lor școlar din acea școală. Dacă cumva le dăm și posibilitatea aceasta, să decidă Consiliul de administrație, în plus, să vină nu cu ideea de prag, când se va fixa un prag se va menține acea presiune ca să dea note mari, dar, dacă se vine cu procent, adică ei să poată alege acest lucru, cred că poate fi de bun augur să stimuleze efectiv performanța”, a precizat Ciprian Ciucu.

În legătură cu hotărârea de mai sus, un participant a spus că acele sume au fost acordate în plus de primărie: „Vreau să fiu corect, ceea ce s-a hotărât la nivel de consiliu local este vorba de acele sume în plus, față de ceea ce era stabilit de lege. Am salutat modalitatea în care Primăria Sectorului 6 a stabilit acordarea acestor sume venite în plus pentru copiii noștri”.

Ciprian Ciucu: „Eu aș mai adăuga ceva. Poate, cine știe, vreun consiliu de administrație care vrea să facă acest lucru. În sectorul 6, unde eu sunt primar, nu am mers pe acest prag de 8.50 – 9, pentru că practic se denatura obiectivul. Și atunci era o presiune formidabilă pe cadre didactice, din partea părinților, ca să dea note mari, ca să pună mâna pe burse. Acest lucru se întâmpla, iar copiii erau supraevaluați, inclusiv copilul meu, vă zic sincer, la o școală bună, este supraevaluat. Ca să fie foarte clar, și nu doar ea, toți.

Eu ce-am făcut? Am dat o hotărâre de consiliu local prin care prin care am eliminat pragul și am introdus procentul. De ce? Pentru că în momentul în care vii cu un procent, da, un procent de elevi care să primească bursă, în acel moment, primii, să zic 15% din clasă sunt performanți, și nu am luat pe tot sectorul, ca să zic competiție, între ei, pentru că sunt diferențe foarte mari între nivelul de educație între un liceu sau altul, o școală sau alta, n-am luat nici măcar pe clasă, pentru că nu era logic, și nici măcar pe școală. Am luat pe nivel de an școlar din școală, pentru că copiii, mi s-a părut corect, să fie în competiție cu cei din anul lor școlar din acea școală. Dacă cumva le dăm și posibilitatea aceasta, să decidă Consiliul de Administrație, în plus, să vină nu cu ideea de prag, când se va fixa un prag se va menține acea presiune ca să dea note mari, dar, dacă se vine cu procent, adică ei să poată alege acest lucru, cred că poate fi de bun augur să stimuleze efectiv performanța”.

Pe 12 iulie, Cîmpeanu a anunțat că în noua lege a Educației din învățământul preuniversitar vor fi modificări aduse și privind bursele elevilor. Ministrul a spus că școlile vor avea bugete alocate și vor putea stabili singure criterii de acordare a burselor.

„Școlile vor avea constituite bugete pentru burse pe baza cuantumului specific fiecărui elev de învățământ primar/ gimnazial sau liceu și vor putea să stabilească propriile politici cu privire la sistemul de burse fără a coborî sub un anumit nivel minim al acestor burse prevăzut de lege”, a declarat atunci ministrul Educației.

Potrivit unui ordin de ministru emis în ianuarie, media de la care se acordă bursele de merit s-a modificat pentru al doilea semestru și a crescut la 9,50, de la 8,50. Ministrul Sorin Cîmpeanu susținea atunci că nu scade numărul elevilor care primesc bursa de merit.

Ce prevede Legea Educației Naționale 1/2011 în privința burselor:

„(1) Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social.

(1^1) Cuantumul minim al bursei de performanță, al bursei de merit, al bursei de studiu și al bursei de ajutor social se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

(1^2) Bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanță, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu.

(1^3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), de bursa de performanță pot să beneficieze și elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar particular.

(2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului județean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

(3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educației și Cercetării. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanță, de merit, a burselor de studiu și a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, în limitele fondurilor repartizate și în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare.”

Burse 2022. Ce spun reprezentanţii elevilor

Într-o declaraţie recentă, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a explicat că prin bugetul de burse, fiecare şcoală va putea să se orienteze către susţinerea performanţei sau către susţinerea nevoilor sociale ale elevilor, deci va stabili ponderea.

Scurtarea circuitului banilor de burse este un lucru bun, spun reprezentanţii elevilor. Posibilitatea fiecărei şcoli de a-şi stabili propriile criterii de acordare a burselor ridică nişte semne de întrebare pentru reprezentanţii elevilor.

„Este bine că se pune un accent mai mare pe nevoile specifice comunităţii de elevi din şcoala respectivă. Însă este foarte important să ne asigurăm că directorii vor şti să folosească fondurile pentru ca va fi o descentralizare destul de mare – şcoala îşi va stabili propriul buget şi modul în care şi-l foloseşte. Or, pentru acest lucru este nevoie de un pic de control din partea inspectoratelor vizavi de criteriile de stabilire a aburselor. Pentru că dacă se merge pe ideea de stabilire a unor criterii diferite pentru fiecare şcoală, trebuie să ne asigurăm totuşi că aceste criterii sunt făcute în funcţie de nevoile specifice ale comunităţii”, a comentat Robert Avram, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Altfel, ne putem trezi în situaţia în care un colegiu stabileşte drept criteriu pentru bursă media 10, iar alt liceu care stabileşte media 7, adaugă Robert Avram. „Poate că ar fi bine să se stabilească nişte praguri minime de către minister sau anumite reglementări naţionale”, a adăugat reprezentantul elevilor.

Burse 2022. Ce spun reprezentanţii părinţilor

Descentralizarea plătii burselor este apreciată şi de reprezentanţii părinţilor. „Sunt probleme cu plata burselor de către consiliile locale chiar şi atunci când banii vin de la bugetul de stat. Ministerul Educaţiei înceracă să scurteze acest traseu, numai că am văzut că se dă o anumită autonomie şcolilor şi trebuie să vedem cum este gândită. Pentru că pot fi colegii de top care vor acorda burse doar de la media 9,50 în sus, de exemplu, şi ceilalţi cu medii peste 9 nu vor mai avea posibilitatea să primească bursă, sau, la unele licee sau şcoli gimnaziale mai slabe care pot să pună în mod special accentul pe elevii din mediile vulnerabile şi pot mări bursele sociale şi mai puţin pe cele de performanţă. Ideea nu este rea, dar nici bună până nu vedem normele de aplicare. Noi vom avea o întâlnire la Ministerul Educaţiei pe 10 august şi până atunci vom pune pe hârtie propuneri şi amendamente la noul proiect de lege. În câteva zile vom iniţia şi un sondaj către toţi părinţii din sistemul preuniversitar referitor la modul în care ministerul gândeşte Bacalaureatul şi admiterea la colegii la care ne opunem, astfel încât punctul nostru de vedere să fie unul avizat şi asumat de majoritatea părinţilor”, a comentat Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar.

În opinia reprezentantului părinţilor, cea mai bună formulă de alocare a banilor pentru burse ar fi după nişte criterii stabilite la nivel naţional, de către Ministerul Educaţiei, prin ordin de ministru.

Proiectul Legii învățământului preuniversitar nu contribuie la combaterea inegalităților
sociale și teritoriale, mai atată organizația. Salvați Copiii semnalează drept „necesară desființarea actualelor inspectorate școlare, cosmetizate în proiectul LIP ca fiind direcții județene, și înființarea unor noi structuri deconcentrate”.

• De remarcat faptul că, în afară de Salvați Copiii România, nicio altă organizație cu proiecte în zona educațională, din sectorul ONG, nu a reacționat până acum, prin comunicate publice sau luări de poziție, la mai bine de o săptămână și jumătate de la lansarea în dezbatere a proiectelor de legi.

Amintim că cele două proiecte de legi pentru învățământul preuniversitar și superior au fost lansate în dezbatere publică din 13 iulie până în data de 24 august 2022. Acestea pot fi ajustate, în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. Modificările aduse legii învățământului preuniversitar privesc admiterea la liceu în 2024, schimbările legate de Bac 2027, titularizarea profesorilor, desființarea inspectoratelor școlare, înlocuirea notelor cu calificative și portofoliul educațional obligatoriu de la grădiniță.

Iată punctele cheie pe care le evidențiază organizația:

• Proiectul Legii învățământului preuniversitar nu contribuie la combaterea inegalităților
  sociale și teritoriale;
• Noul cadrul pentru admiterea în învățământul liceal favorizează menținerea inechităților din educație;
• Modificarea sistemului de acordare a burselor introduce diferențe problematice și discriminatorii în acordarea și în finanțarea acestora, fiind prioritizate bursele de excelență, cu riscul de a adânci inechitățile din sistemul de educație;
• Protecția elevilor împotriva oricărei forme de violență este insuficient reglementată;
• Noul sistem de finanțare a educației nu va contribui la o creștere a alocărilor bugetare;
• Deși beneficiari primari ai educației școlare, consultarea și participarea elevilor în procesele decizionale rămân la fel de simbolice ca în anii trecuți.

De asemenea, potrivit comunicatului, sunt aduse ca informații de context și câteva date privind starea învățământului, printre care faptul că 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară. Mai mult, abandonul școlar a rămas neschimbat în ultimii 10 ani – 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar și gimnazial și 14.381 din învățământul liceal, au abandonat școala în 2019/2020.

Întreaga serie de propuneri și recomandări din partea Salvați Copiii România, extrase din comunicatul de presă:

“Salvați Copiii supune atenției opiniei publice o serie de observații și propuneri cu privire la proiectul de lege aflat în dezbatere publică.

Interesul superior al copilului/ antepreșcolarului/ preșcolarului/ elevului trebuie definit

Invocarea interesului superior al elevilor în 11 articole, aspect util în legitimarea inechivocă a copiilor ca unici beneficiari primari ai activităților didactice și administrative, poate fi interpretat ca o încercare de transpunere, în procesele școlare, a principiului interesului superior al copilului prevăzut de legislația internă – Constituția României (art. 49, alin 1) și Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Pentru a genera schimbările așteptate în atitudinea, comportamentul și deciziile cadrelor didactice, nedidactice, părinților și ale reprezentanților Ministerului Educației ori ai administrației publice centrale și locale, interesul superior al elevului trebuie reglementat distinct și trebuie să asigure efectivitatea exercitării drepturilor elevului și să se impună, cu o claritate juridică similară principiului interesului superior al copilului, intereselor sistemului de învățământ și ale persoanelor amintite mai sus.

Noul sistem de finanțare a educației nu va contribui la o creștere a alocărilor bugetare

Proiectul de lege propus nu conține dispoziția legală în vigoare care stabilește alocarea anuală din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale a unui minimum 6% din produsul intern brut. Nerespectată în întreaga perioadă scursă de la adoptarea Legii 1/2011 a educației naționale (LEN), această prevedere a funcționat mai degrabă ca o țintă a finanțării decât ca un obiectiv programatic al autorităților. În locul acesteia a fost introdusă o nouă dispoziție care face referire la alocarea a 15% din bugetul general consolidat, chiar dacă legislativul nu aprobă un BGC, ci separat bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, bugetul general consolidat fiind o simplă operațiune contabilă. O altă schimbare relevantă constă în introducerea posibilității finanțării per formațiune de studiu, prin excepție de la regula finanțării per capita, dacă numărul de elevi al unei formațiuni de studiu este sub cel minim stabilit de lege.

Conform art. 111 alin. (3) din proiectul LIP, costul standard per elev pentru finanțarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, formare continuă și evaluări periodice trebuie să reprezinte cel puțin 20% din costul standard per elev destinat salariilor. De asemenea, alin. (7) prevede obligativitatea ca în calculul costurilor standard per elev să fie aplicați factori de corecție “dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, izolarea lingvistică, de limba de predare, studiul limbii materne şi alţi factori”.

Înlocuirea dispoziției cu privire la alocarea a minimum 6% din PIB cu dispoziția privind alocarea a 15% din cheltuielile din Bugetul General Consolidat are șanse foarte reduse să producă efecte tangibile în direcția creșterii alocărilor efective de resurse publice adecvate pentru sistemul educațional, și reprezintă, în esență, o scădere a angajamentului finanțării educației, chiar contrară programului de guvernare.

Pentru a evita menținerea sistemului de educație în aceeași stare de subfinanțare, devin necesare următoarele schimbări:

• Renunțarea la stabilirea unui prag minim de cheltuieli pentru învățământ în legea educației, neaplicabil din perspectivă constituțională, și promovarea ideii de creștere dinamică a cheltuielilor pe măsura dezvoltării capabilităților de cheltuire utilă a fondurilor publice;
• Introducerea unui coeficient de ajustare a costului standard per elev pentru elevii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă;
• Promovarea unor creșteri graduale a veniturilor cadrelor didactice pe măsura și cu condiția reprofesionalizării continue a acestora;
• Susținerea creșterii finanțării bazei materiale și a cheltuielilor non-salariale pentru asigurarea îmbunătățirii calității actului de educație;
• Eliminarea posibilității transferului către consiliile județene a unităților de învățământ din subordinea consiliilor locale care s-au dovedit incapabile să asigure finanțarea școlilor și respectarea interesului superior al elevului.

Acordarea și stabilirea cuantumului burselor școlare în spiritul principiului echității

Modificarea sistemului de acordare a burselor introduce diferențe problematice și discriminatorii în acordarea și în finanțarea acestora, fiind prioritizate bursele de excelență, cu riscul de a adânci inechitățile din sistemul de educație:

• în cazul burselor de excelență olimpică – acordarea se stabilește prin textul legii; în cazul bursei profesionale – aceasta este  reglementată prin Ordin de Ministru (OM); (c) în ceea ce privește bursa de performanță școlară – acordarea este reglementată de către fiecare școală în parte, prin decizia consiliilor de administrație (CA), fără vreun criteriu minim stabilit prin OM; (d) în cazul bursei sociale – aceasta se acordă de către fiecare școală, prin decizia CA, în baza unor criterii minime aprobate prin OM.

• în privința cuantumurilor burselor, acestea se stabilesc anual, de către fiecare școală în parte, prin decizia CA, în baza unui fond alocat anual de Ministerul Educației: (a) 400 lei/an/elev în învățământul primar; (b) 900 lei/an/elev în învățământul gimnazial; (c) 1500 lei/an/elev în învățământul liceal, filierele teoretică și vocațională; (d) 3000 lei/an/elev în învățământul liceal, filiera profesională. Bursele de excelență olimpică se acordă direct din bugetul Ministerului Educației.

Un aspect cu care nu suntem de acord este eliminarea burselor de studiu din legislația actuală, al căror rol esențial este de a stimula interesul elevilor pentru învățare și care, conform criteriilor, se acordă elevilor care au media generală minimum 7,50 și venitul/membru de familie cel mult egal cu salariul minim pe economie. De asemenea, stabilirea de către școli a cuantumurilor burselor fără menționarea unor criterii stricte, neinterpretabile, cum va fi și cazul bursei sociale, reprezintă o responsabilitate de elaborare de politici publice pe care legea nu o poate permite. În plus, în viitor, vom asista la valori diferite ale bursei sociale de la o unitate școlară la alta, afectându-i preponderent pe elevii din localitățile sărace, cei care au, în fapt, mai multă nevoie de sprijin.

Recomandările sunt următoarele:

• reintroducerea bursei de studiu;
• revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor școlare prin HG, cu obligația majorării acestora cel puțin cu rata inflației și a cuantumului și numărului burselor prin hotărârea consiliului local;
• stabilirea unitară, la nivel național, a criteriilor de acordare a burselor școlare s, prin Statutul elevului, fără posibilitatea autorităților publice locale sau a unităților de învățământ de a stabili criterii specifice;
• acordarea din oficiu a burselor de performanță (de merit);
• introducerea unor măsuri de respectare a confidențialității acordării burselor sociale, pentru a evita riscurile de stigmatizare a elevilor beneficiari;
• instituirea prin lege a unor sancțiuni, sub formă de amenzi, pentru primarii care refuză să inițieze proiect de hotărâre de consiliu local pentru aprobarea burselor elevilor și pentru directorii care furnizează către autorităților locale liste inexacte de beneficiari ori care refuză să informeze elevii asupra dreptului de a își depune dosarul de bursă.

Protecția elevilor împotriva oricărei forme de violență este insuficient reglementată

Proiectul LIP conține o singură referire la fenomenul bullying-ului, și anume în conținutul art. 11, care consacră faptul că “violența psihologică – bullying” este interzisă “în unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”. Față de dispozițiile legii în vigoare, care prevăd introducerea unor “sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecționare asupra problemelor legate de violența psihologică – bullying” în programele de formare continuă ale personalului didactic (art. 56^1), proiectul LIP nu consacră o asemenea normă.

De asemenea, nu sunt referiri la climatul școlar și grupurile de acțiune anti-bullying, condiții esențiale pentru prevenirea și combaterea bullying-ului potrivit normelor metodologice anti-bullying în vigoare (Ordin 4.343/2020) și nici cu privire la obligația cadrelor didactice de a semnala cazurile de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului consilierilor școlari ori serviciilor publice de asistență socială sau, după caz, direcției generale de asistență socială și protecția copilului.

Din punctul nostru de vedere, proiectul de lege reprezintă un regres în domeniul prevenirii violenței împotriva elevilor și, în acest sens, propunem:

• Introducerea interdicției totale a oricărei forme de pedeapsă corporală sau tratament degradant în activitățile școlare;
• Consacrarea responsabilității unităților școlare a-şi întocmi propriile strategii şi planuri de asigurare şi de menținere a unui climat social adecvat educației de calitate și de a crea grupurile de acțiune anti-bullying;
• Introducerea modulelor de studiu privind violența psihologică la adresa elevilor în cadrul formării inițiale și continue a cadrelor didactice;
• Preluarea la nivelul textului de lege a dispozițiilor anexei 2 din OMEC nr. 4343/2020 privind combaterea bullying-ului și cyberbullying-ului în unitățile de învățământ.

Proiectul de lege elimină centrele de resurse și asistență psihopedagogică, organizate la nivel de județ și în municipiul București, afectând grav eficiența consilierului școlar

Deși proiectul LEN lămurește norma consilierului școlar la un număr de maxim 500 de elevi, maxim 500 de elevi şi preșcolari sau de maxim 300 de preșcolari și stabilește rolul său în elaborarea Planului individualizat de servicii familiale și a Planului personal de educație specială, instrumente care fac parte din portofoliul educațional al elevului, consilierul școlar nu va mai beneficia de activitatea specifică de formare, super(inter)vizare și monitorizare de către actualele centre județene și al mun. București de resurse și asistență psihopedagogică. În prezent, aceste centre au un caracter specializat, funcționând ca servicii conexe ale sistemului preuniversitar.

Prin disoluția lor și integrarea în Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar/a Municipiului Bucureşti (fostele inspectorate județene și al capitalei), comunitatea profesională a consilierilor școlari va fi fragmentată în compartimente de asistență psihopedagogică la nivelul fiecărei unități școlare și va beneficia doar de o coordonare generală, nespecializată a viitoarelor direcții de învățământ. În majoritatea statelor lumii cu sisteme educaționale performante (de exemplu, în Austria, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie sau Statele Unite), cadrul legal al activității consilierului școlar se caracterizează prin descentralizarea managementului specific acestei profesii.

• Salvați Copiii consideră că trebuie păstrată rețeaua centrelor de resurse și asistență psihopedagogică în configurația actuală, iar rolul acestora și al consilierului școlar trebuie întărite, prin lărgirea autonomiei lor, atât în zona de coordonare, cât și în cea de intervenție la nivelul unităților școlare;
• Reglementarea explicită prin lege a rolului consilierului școlar al elevilor.

Admiterea în învățământul liceal favorizează menținerea inechităților din educație

În ceea ce privește procedura de admitere în unitățile școlare liceale, cadrul juridic este impredictibil, prezintă risc de corupție și creează avantaje competitive elevilor din familii care  pot asigura meditații copiilor.

Deși nu sunt definite, colegiile naționale dobândesc dreptul de a organiza propriile concursuri de admitere în clasa a IX-a (pentru maximum 90% din locurile din planul de școlarizare), iar repartizarea computerizată la licee se va desfășura exclusiv pe baza mediei obținute la evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a, neexistând nicio referire la transdisciplinaritatea evaluării și nici la evaluarea competențelor de utilizare a calculatorului, însușirea unei limbi de circulație internațională ori proba de evaluare a competențelor civice și sociale. Interdicția implicării persoanelor ”care au rude până la gradul al III-lea sau afini sau cadre didactice care desfășoară meditații cu elevii care finalizează clasa a VIII-a la momentul derulării concursului” nu este însoțită de sancțiune. De altfel, nu este prevăzut un cadru de prevenire a faptelor de corupție în procesul de elaborare a subiectelor și organizare efectivă a concursului de admitere.

Recomandări:

• Renunțarea la posibilitatea colegiilor naționale de a organiza examene proprii de admitere la liceu;
• Reglementarea materiilor la care se susține examenul de evaluare națională în așa fel încât să fie corelat cu profilul absolventului de gimnaziu și să verifice însușirea de către elevi a unor competențe minime pe care sistemul de educație trebuie să le formeze – includerea unor probe care să evalueze competențele digitale, civice și sociale, precum și de cunoaștere a unei limbi de circulație internațională;
• Luarea în considerare a notelor din gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, într-un procent de minimum 20% și/sau a Evaluării Naționale din clasa a VI-a ori a rezultatelor obținute la examene anuale naționale, cu subiect unic, susținute transdisciplinar în timpul celor patru ani de gimnaziu.

Proiectul LIP nu prevede reprezentarea elevilor în procesele decizionale ale unităților școlare ori ale altor structuri specializate

Conform proiectului de lege, reprezentanții elevilor nu sunt incluși în consiliile de administrație ale Direcțiilor Județene de Învățământ Preuniversitar și nici în Comisia Națională pentru Inspecție Școlară din cadrul Autorității Naționale pentru Inspecție Școlară și Asigurare a Calității. În Legea educației naționale (LEN) în vigoare, președintele consiliului județean al elevilor este membru în Consiliul Consultativ al inspectoratelor școlare, iar cu statut de observator în comisiile de evaluare, precum și în Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).

Art. 99, alin. (2), lit. d) din LIP preia în mod eronat prevederile actualului art. 96, alin. (2), lit. d) din LEN care condiționează dreptul de vot al elevului în consiliul de administrație de împlinirea vârstei de 18 ani. Reamintim că consiliul de administrație al unității de învățământ este un organ colegial de conducere, nu un organ de administrare. Astfel, elevul care a împlinit vârsta de 14 ani ar putea face parte dintr-un organ de conducere în virtutea dreptului de a încheia singur anumite tipuri de acte conform art. 41-42 C. civ. Această viziune limitativă asupra capacității elevilor de a înțelege și de a participa în luarea deciziilor în școlile în care ei sunt beneficiarii primari se află într-o totală contradicție cu principiile juridice consacrate în alte domenii sensibile din punct de vedere juridic ale societății, cum ar fi capacitatea de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani sau răspunderea penală de la 16 ani ori de la 14 ani (cu condiția probării discernământului).

Multe legislații ale statelor din Uniunea Europeană permit participarea copiilor chiar de la vârsta de 11 ani, cum este cazul Franței, care asigură în consiliile de administrație ale colegiilor mari (nivel similar învățământului secundar inferior românesc) prezența a 3 elevi aleși, alături de 7 părinți, iar în licee a 5 elevi și 5 părinți. Diferența de înțelegere și de respectare a principiului fundamental al participării copiilor în luarea de decizii care-i privesc în mod direct este, evident, uriașă și, în opinia noastră, nu există nicio justificare a blocării participării elevilor la ședințele consiliilor de administrație ale școlilor.

Considerăm că trebuie regândit textul juridic astfel:

• Introducerea reprezentantului elevului ca membru cu drept de vot în Comisia pentru Asigurarea Calității la nivelul unității de învățământ și în Comisia Națională pentru Inspecție Școlară;
• Asigurarea participării elevilor care au împlinit 14 ani cu drept de vot în luarea deciziilor consiliilor de administrație ale școlilor, independent de cota rezervată părinților, astfel: 3 elevi în consiliile de administrație ale unităților de învățământ de nivel liceal/postliceal; 2 elevi în celelalte consilii de administrație, indiferent de numărul membrilor lor;
• Asigurarea participării a 2 reprezentanți ai consiliilor elevilor din unitățile de nivel gimnazial, care au împlinit 12 ani, cu statut de observator, la ședințele consiliului de administrație în care se dezbat aspecte referitoare la elevi;
• Reintroducerea asociațiilor reprezentative ale elevilor ca parteneri de dialog și consultare în toate procesele ce privesc sistemul de învățământ preuniversitar.

Pentru succesul reformei, termenele prevăzute de LIN trebuie să devină realiste

Termenele pentru intrarea în vigoare a actului normativ propus (30 de zile) și a legislației secundare – 160 de ordine de ministru și 47 de hotărâri de guvern (8 luni) sunt nerealiste, dacă ținem seama de întârzierile înregistrate în trecut (de ex., adoptarea standardele curriculare și de evaluare, amânată succesiv), și există riscul ca nerespectarea acestora să blocheze activitățile de reorganizare structurală a învățământului și, prin desincronizarea adoptării bugetului de stat cu nevoile financiare ale sistemului de educație aflat în proces de schimbare, să încetinească semnificativ ritmul de asigurare a bugetării corespunzătoare.

• Ministerul Educației trebuie să reducă numărul de acte administrative adoptate în aplicarea LIP și să regândească termenele de intrare în vigoare a legii noi, precum și dispoziții tranzitorii prevăzute expres și limitativ în lege, în contextul în care nici până în prezent nu s-a finalizat tranziția de la Legea nr. 84/1995 la Legea nr. 1/2011.

Alte recomandări:

• Introducerea în textul proiectului de lege a dreptului elevilor de a beneficia de un laptop cu conexiune la internet, primit în comodat pe toată durata ciclului de studii;

• Reglementarea prin LIP a obligației de a exista o cantină în fiecare unitate școlară cu un flux mai mare de 500 de elevi/zi, precum și în unitățile de învățământ cu risc crescut de abandon școlar (3.235 de unități la nivelul lunii decembrie 2021, identificate de Ministerul Educației prin Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație);

• Precizarea modalităților de derulare în unitățile școlare a programelor de educație pentru sănătate și a componentelor acestora;

• Includerea unui capitol special de reglementare a colaborării instituționale, în interesul prevenirii abandonului școlar și, violenței, respectiv  al îmbunătățirii calității educației, dintre Ministerul Educației și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, pe de o parte, și dintre unitățile școlare/direcțiile de învățământ preuniversitar și serviciile publice de asistență socială/direcții generale de protecție a copilului, pe de altă parte;

• Introducerea în LIP a definiției segregării și a formelor în care aceasta poate fi identificată în activitatea educațională și suplimentarea art. 176 și art. 179 din LIP, care prevăd ipotezele privind aplicarea sancțiunilor pentru personalul didactic și a personalului de conducere, îndrumare și control, cu sancțiunile aplicabile în ipoteza săvârșirii unor acte de segregare;

• Includerea regimului juridic al drepturilor și îndatoririlor elevului, denumit generic “Statutul elevului”, în LIP, sub formă de capitol distinct;

• Revenirea la forma introdusă în LEN prin Legea nr. 226/2020, adică gratuitate la transportul organizat sub formă de serviciu public, precum și decont la unitatea de învățământ pentru serviciile de transport care nu sunt servicii publice, cu finanțarea acestor cheltuieli de la bugetul de stat la bugetele locale/unităților de învățământ. Introducerea precizării că alocarea de sume către autoritățile locale nu este una facultativă;

• Reglementarea explicită prin lege a modului în care se susține examenul de evaluare națională (competențe evaluate, disciplinele la care se susține examen, corelarea cu profilul absolventului de gimnaziu și verificarea competențelor digitale, civice, sociale și lingvistice);

• Implicarea serviciilor publice de asistență socială/direcțiilor generale de protecție a copilului și în luarea deciziilor de derulare a Programului “Şcoala după şcoală” de către unitățile de învățământ preuniversitar;

• Menționarea explicită a organizațiilor neguvernamentale ca parteneri în derularea Programului “Şcoala după şcoală”, a Programului ”Învățare remedială” și a altor activități de învățare și pregătire suplimentară;

• Cele cinci niveluri de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale prevăzute de art. 51 din LIP trebuie validate cu specialiști din domeniul educației incluzive;

• Reducerea efectivului de elevi într-o clasă la maximum 15-20 de persoane, fără excepții;

• Desființarea actualelor inspectorate școlare, cosmetizate în proiectul LIP ca fiind direcții județene și înființarea unor noi structuri deconcentrate – ”direcții județene de politici educaționale și evaluări naționale”, cu rol exclusiv în realizarea și îndeplinirea de politici educaționale, precum și organizarea examenelor naționale. Personalul acestora trebuie format din funcționari publici, economiști, juriști, sociologi, psihologi și specialiști în științele educației.