Primul suspect în cazul prăbușirii avionului care l-ar fi ucis pe șeful Wagner Group, Evgheni Prigojin, este pilotul său personal. Artem Stepanov, care a fost lovit anterior de sancțiuni din partea Statelor Unite pentru legătura sa cu Prigojin, este investigat pentru presupusa sa implicare în accidentul aviatic, potrivit canalelor de știri Sirena și SHOT de pe Telegram, canalului Baza, care are legături cu serviciile de securitate rusești, și canalului Telegram VChK-OGPU, care are legături strânse cu forțele de securitate rusești.
Primele imagini cu avionul lui Prigojin după ce a fost doborât de o rachetă
Baza a relatat că anchetatorii cred că Stepanov ar fi putut avea acces la avionul privat al lui Prigojin în ajunul plecării acestuia de la Moscova. Canalul l-a citat pe fratele lui Stepanov spunând că acesta a fost în vacanță în Kamchatka, o peninsulă din extremul est al Rusiei, în ultima săptămână, dar a spus că “a fost deja contactat de cei de care are nevoie”, relatează Newsweek.com.
Investigatorii ruși au identificat cadavrul lui Evgheni Prigojin după un deget lipsă la o mână, scrie canalul Telegram VchK-OGPU, apropiat de gruparea paramilitară, citând surse. De asemenea, la locul prăbușirii avionului ar fi fost găsit telefonul său.
„O sursă din cadrul Vchk-OGPU a declarat că trupul lui Evgheni Prigojin a fost identificat oficial la morgă, el a fost recunoscut de unul dintre comandanții Wagner. Principalul indiciu a fost absența unui deget. De asemenea, cel de-al doilea lider Wagner, Dmitri Utkin, a fost identificat după înălțime și tatuaje la morgă”, se precizează pe pagina Telegram Vchk-OGPU.
În numeroasele înregistrări video cu Evgheni Prigojin se poate vedea că șefului Wagner îi lipsea o falangă de la degetul inelar al mâinii stângi, scrie digi24.ro
Pe de altă parte, Dmitri Utkin, comandant militar Wagner și fondatorul grupării, apărea foarte rar în public și există puține imagini cu el. Într-una dintre ele, probabil cea mai cunoscută, Utkin apare într-un cadru strâns, tip portret, iar la baza gâtului i se văd două tatuaje care reprezintă însemne naziste.
Dmitri Utkin, comandantul militar Wagner și celebrele sale tatuaje
Un alt canal media rusesc menționase mai devreme că la locul prăbușirii avionului ar fi fost găsit telefonul lui Prigojin.
Sursă: Vchk-OGPU Telegram
După scurta insurecție a lui Prigojin împotriva guvernului rus în iunie, grupul Wagner și-a mutat atenția de la Ucraina către operațiunile sale în națiunile africane.
Compania de mercenari a fost legată de crime de război din Republica Centrafricană și Mali. Pe 21 august, Prigojin a publicat ultimul său mesaj video în care pretindea că este într-o țară africană.
Liderul Wagner, Evgheni Prigojin, probabil a călătorit în și din Africa din cauza încercărilor armatei ruse de a submina activitățile Wagner din regiune, a scris Institutul pentru Studiul Războiului în raportul din 23 august, potrivit Kyiv Independent.
VIDEO Avionul lui Evgheni Prigojin s-a prăbușit. BBC: Şeful Wagner se afla pe lista pasagerilor
Mercenarii Wagner porniseră către Moscova, însă au fost opriți din drum de Evgheni Prigojin chiar înainte de a ajunge în Capitala Rusiei, unde liderul formațiunii paramilitare anunțase o răfuială cu conducerea militară a Rusiei. La scurt timp, Kremlinul a anunțat că renunță la acuzațiile de trădare, iar Prigojin se va muta în Belarus.
Războiul din Ucraina, a fost o oportunitate de aur a omului de afaceri de a ieși din conul de umbră în care a activat ani de zile.
În mai 2023, după luni de lupte grele și sângeroase, Prigojin a obținut consacrarea pretinzând capturarea de către Wagner a orașului Bahmut (estul Ucrainei), sărbătorind o victorie rară pentru forțele ruse pe câmpul de luptă.
Dar tot în această luptă au crescut și tensiunile cu statul major: Prigojin a acuzat conducerea armată a Kremlinului că nu i-a sprijinit compania de luptători cu muniție, iar videoclipurile în care îi insulta pe comandanții ruși s-au înmulțit.
De neconceput pentru oricine altcineva din Rusia, într-un context de represiune totală.
Parcursul lui de la omul din umbră la lumina victoriei de pe front a început în septembrie, când armata rusă a suferit recul după recul în Ucraina, o umilire pentru războinicii ruși.
Drumul de la închisoare până la fondarea grupului Wagner
Pentru a se dota cu o armată care să corespundă ambițiilor sale, Prigojin, originar – ca președintele rus Vladimir Putin – din Sankt Petersburg, a recrutat mii de prizonieri pentru a lupta în Ucraina, în schimbul unei amnistii.
Evgheni Prigojin cunoaștea foarte bine lumea închisorii, petrecând el însuși nouă ani în detenție în epoca sovietică pentru infracțiuni de drept comun.,
A fost eliberat în 1990, când URSS se prăbușea și a înființat o afacere de succes cu hot-dog.
Apoi și-a deschis un restaurant de lux care a devenit unul dintre cele mai populare din Sankt Petersburg, unde Vladimir Putin a cunoscut, în paralel, propria sa ascensiune politică.
După ce Vladimir Putin a devenit președinte în 2000, firma sa de catering a avut contracte cu Kremlinul, ceea ce i-a adus porecla de „bucătarul lui Putin” și reputația de a fi devenit miliardar datorită contractelor publice.
Acești bani i-ar fi folosit, așadar, pentru a fonda Wagner, o armată privată compusă inițial din veterani ai armatei ruse și ai serviciilor speciale.
În 2018, în timp ce acest grup, deja observat în Ucraina, Siria și Libia, era suspectat că operează în Africa, trei jurnaliști ruși care investigau afacerile companiei paramilitare sunt uciși în Republica Centrafricană.
Prigojin şi-a câştigat reputaţia de a fi cel mai crud comandant dintre cei care conduc invazia sinistră a Rusiei. El a părut să aprobe tacit o înregistrare video care arăta uciderea, cu un baros, a unui dezertor Wagner care, aparent, fusese predat înapoi de ucraineni în cadrul unui schimb de prizonieri. „O moarte de câine pentru un câine”, a comentat Prigojin la acea vreme.
În încercarea de a-i reconstitui povestea, The Guardian a vorbit cu multe persoane care l-au cunoscut pe Prigojin de-a lungul anilor şi multe dintre ele au solicitat anonimatul. Din aceste conversaţii reiese imaginea unui intrigant nemilos, care, servil cu superiorii şi tiranic cu subalternii, a urcat în vârful ierarhiei sociale.
„Este motivat şi talentat şi nu se va da înapoi de la nimic pentru a obţine ceea ce vrea”, a declarat un om de afaceri care l-a cunoscut pe Prigojin în anii 1990.
Pentru Prigojin, spun cei care îl cunosc, nu banii sau puterea au fost unicul factor care l-a motivat, deşi are acum şi bani, şi putere. În schimb, spun ei, el este condus de fiorul justiţiarului, de convingerea că luptă împotriva elitelor corupte în numele omului de rând şi de dorinţa de a-şi zdrobi rivalii.
„Se pare că se bucură de procesul în sine, nu doar de rezultatul final”, a declarat un oficial din cadrul Ministerului rus al Apărării.
De-a lungul anilor, Prigojin şi-a făcut o multţime de duşmani: foşti parteneri de afaceri care s-au simţit înşelaţi, generali ai armatei pe care i-a criticat că sunt doar nişte birocraţi şi oficiali de top din domeniul securităţii care se tem că are ambiţii de a prelua puterea politică.
Cum a ajuns Prigojin la închisoare
Evgheni Prigojin s-a născut în Leningrad (în prezent Sankt Petersburg), în 1961, la nouă ani după Putin. Tatăl său a murit când era mic. Mama sa a lucrat într-un spital, după cum a declarat Prigojin. Tânărul Prigojin a fost trimis la o şcoală sportivă, unde activităţile zilnice implicau adesea ore întregi de schi fond.
Nu a reuşit să devină un sportiv profesionist, iar după ce a terminat şcoala a intrat în anturajul unor infractori mărunţi. Documente datând din 1981, obţinute de la un tribunal, văzute de The Guardian şi prezentate în premieră de site-ul rus independent de investigaţii Meduza, îi spun povestea.
Într-o seară din martie 1980, în ultimii ani ai guvernării liderului sovietic Leonid Brejnev, Prigojin, pe atunci în vârstă de 18 ani, şi trei prieteni au plecat dintr-un bar din Sankt Petersburg aproape de miezul nopţii şi au observat o femeie care mergea singură pe o stradă întunecată.
Unul dintre prietenii lui Prigojin i-a distras atenţia femeii cerându-i o ţigară. În timp ce aceasta a vrut să-şi deschidă poşeta, Prigojin s-a strecurat în spatele ei şi a apucat-o de gât, strângând-o până când şi-a pierdut cunoştinţa. Apoi, prietenul său i-a luat pantofii, în timp ce Prigojin i-a scos cu îndemânare cerceii de aur şi i-a băgat în buzunar. Cei patru au dispărut apoi luând-o la fugă şi lăsând-o pe femeie întinsă pe stradă.
Instanţa a constatat că acesta a fost doar unul dintre numeroasele jafuri pe care Prigojin şi prietenii săi le-au comis în Sankt Petersburg pe o perioadă de câteva luni.
A fost condamnat la 13 ani de închisoare şi şi-a petrecut restul deceniului în spatele gratiilor, ratând moartea lui Brejnev şi perestroika lui Mihail Gorbaciov.
Eliberarea din pușcărie, afacerile și Putin
A fost eliberat în 1990, când Uniunea Sovietică se afla în agonie.
S-a întors la Sankt Petersburg. Oraşul se afla în pragul unei transformări monumentale, cu mari bogăţii care îi aşteptau pe cei suficient de ageri sau de violenţi pentru a pune mâna pe ele.
Prigojin a început modest, vânzând crenvurşti. Amesteca muştarul în bucătăria apartamentului familiei sale. „Făceam 1.000 de dolari pe lună, ceea ce în bancnote de ruble era un munte; mama abia îi putea număra pe toţi”, a povestit el în 2011 pentru portalul de ştiri Gorod 812 din Sankt Petersburg, într-unul dintre rarele sale interviuri acordate vreodată.
Dar Prigojin avea ambiţii mai mari decât fast-food-ul şi ştia cum să îşi facă contactele de care avea nevoie. „Întotdeauna a căutat oameni sus-puşi cu care să se împrietenească. Şi se pricepea la asta”, a declarat omul de afaceri care l-a cunoscut în anii 1990.
În scurt timp, Prigojin a reuşit să deţină o participaţie la un lanţ de supermarketuri, iar în 1995 a decis că este timpul să deschidă un restaurant împreună cu partenerii săi de afaceri. L-a găsit pe Tony Gear, un administrator de hotel britanic care lucrase anterior la Savoy în Londra şi care acum lucra la unul dintre puţinele hoteluri de lux din Sankt Petersburg.
Prigojin l-a angajat pe Gear pentru a administra mai întâi un magazin de vinuri, apoi noul său restaurant, Staraia Tamojnia (Old Customs House/ Vama Veche – n.r.), pe insula Vasilievski din Sankt Petersburg.
Iniţial, localul a angajat stripteuze pentru a atrage clientela, dar curând s-a aflat că mâncarea era excelentă, iar stripteuzele au fost concediate. Gear s-a concentrat pe marketingul restaurantului – cel mai rafinat loc unde se putea mânca într-un oraş care abia descoperea bucătăria rafinată. Vedetelor pop şi oamenilor de afaceri le plăcea să mănânce acolo, la fel ca şi primarului din Sankt Petersburg, Anatoli Sobceak, care uneori venea acolo cu adjunctul său, Vladimir Putin.
Gear, care încă locuieşte în Sankt Petersburg, a refuzat o solicitare de interviu, precizează The Guardian. El şi-a exprimat anterior admiraţia faţă de Prigojin, dar l-a descris ca fiind un şef „foarte sever”, care folosea chiar şi un proiector de lumină special pentru a căuta praf pe sub mese în fiecare dimineaţă, verificând astfel dacă personalul de curăţenie şi-a făcut treaba riguros.
În anii 1990, Prigojin nu menţiona în conversaţiile pe care le avea că a petrecut 10 ani în închisoare, spun cei care l-au cunoscut. Îşi folosea farmecul pentru a face cunoştinţă cu noii săi clienţi de lux.
„Se poate adapta pentru a mulţumi orice persoană dacă are nevoie de ceva de la ea. Acesta este cu siguranţă unul dintre talentele sale”, a declarat omul de afaceri care îl cunoştea la acea vreme.
Într-una dintre cele mai neobişnuite prietenii din Rusia post-sovietică, Prigojin a legat o camaraderie cu celebrul violoncelist Mstislav Rostropovici, care emigrase din Uniunea Sovietică în anii 1970. Când Rostropovici a găzduit-o pe regina Spaniei în casa sa din Sankt Petersburg, în 2001, Prigojin s-a ocupat de catering. Rostropovici l-a invitat chiar pe Prigojin şi pe soţia sa la un concert de gală la Barbican, parte a sărbătoririi la Londra a celei de-a 75-a aniversări a sa, în 2002.
Între timp, Putin devenise preşedintele Rusiei. În primii ani de guvernare, lui Putin îi plăcea adesea să se întâlnească cu demnitari străini în oraşul său natal, Sankt Petersburg, şi uneori îi ducea la restaurantul lui Prigojin sau pe Insula Nouă, o navă pe care Prigojin o transformase într-un restaurant plutitor.
Dacă te uiţi la fotografiile oficiale ale lui Putin din acea perioadă este ca şi cum ai juca un joc de tipul „Unde este Evgheni”, scrie The Guardian. Prigojin are frecvente apariţii în fundal, fără să zâmbească, discret. Într-una, stă în spatele mesei în timp ce Putin este cu George Bush. În alta, se află în spatele prinţului Charles la o recepţie din 2003 găzduită de Muzeul Hermitage din Sankt Petersburg.
„Putin a văzut că nu am avut pretenţii mai mari decât de a aduce eu însumi farfuriile”, a declarat la un moment dat Prigojin. Acesta a fost începutul unei relaţii cu liderul rus care avea să crească şi să se transforme în moduri neaşteptate.
În scurt timp, Prigojin a început să câştige contracte de catering pentru evenimente guvernamentale majore prin intermediul Concord, un holding pe care l-a înfiinţat în anii 1990.
Următorul pas a fost reprezentat de contracte uriaşe de aprovizionare guvernamentală.
În 2012, a câştigat contracte de peste 10,5 miliarde de ruble (200 de milioane de lire sterline) pentru a furniza alimente pentru şcolile din Moscova, a relatat presa rusă, citând înregistrări din registrul financiar rusesc.
Noi oportunităţi au apărut atunci când Rusia a anexat Crimeea în martie 2014 şi a intervenit militar în estul Ucrainei la scurt timp după aceea. Putin a negat că trupele regulate ruseşti ar fi fost implicate în oricare dintre cazuri, în ciuda unui munte de dovezi care demonstrează contrariul.
Un avion privat aparținând lui Prigojin, care călătorea de la Moscova la Sankt Petersburg, s-a prăbușit în apropierea satului Kujenkino, în regiunea Tver, miercuri seara, la exact două luni după ce a condus o revoltă eșuată împotriva conducerii de vârf a Kremlinului, acuzând conducerea militară de incompetență în războiul lui Putin în Ucraina. Anchetatorii iau în considerare versiunea conform căreia un dispozitiv exploziv a fost plasat în aeronava fondatorului Grupului Wagner, în compartimentul trenului de aterizare.