Cadou otrăvit de Ziua Internaţională a Femeii 2024. Vârsta de pensionare a femeilor creşte la 65 de ani

Noua lege a pensiilor prevede vârsta de pensionare de 65 de ani, atât pentru femei cât și bărbați. Principiile de bază sunt cele ale egalității și solidarității sociale, cdar momentul ales este unul mai puţin fericit pentru românce. Vârsta standard de pensionare pentru femei crește de la 63 de ani, cât e stabilită de legislația actuală, la 65 de ani, potrivit noii legi a pensiilor, ce a fost oficializată recent și care se va aplica în 2024. Astfel, vârsta standard de pensionare va fi de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În cazul femeilor, creșterea vârstei standard de pensionare va avea loc treptat, până în 2035, potrivit Camerei Deputaţilor.

Stagiul complet de cotizare pentru pensie pentru limită de vârstă este de 35 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul minim este de 15 ani. Vârsta standard de pensionare este 65 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, iar atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării pregătite de iniţiatorii legii. Aceştia îşi doresc „asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar” şi au prevăzut condiţii pentru reducerea vârstei de pensionare.

Alte articole

Pensia de urmaș. Cum se calculează și cine beneficiază de ea. S-a schimbat legea!

Pensia anticipată pentru cei care au locuit în zone poluate nu va fi recalculată. Decizie la Instanţa supremă

Potrivit Expunerii de motive, principalele aspecte urmărite vizează „asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislaţie a unei formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice”.

Pensii 2024. „Pensiile recalculate vor fi plătite din septembrie”. Anunţ oficial de la Guvern, vor fi şi majorări de 80%

„Noul mecanism de indexare va avea la bază indicatori reali şi predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilităţi reale a evoluţiei pensiilor publice”, se mai arată în document.

De asemenea, „cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe menţinerea ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat”.

Un alt aspect urmărit de noua lege este „întărirea principiului contributivităţii astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională şi contribuţia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat”.

Paliativ pentru femei. Se poate reduce vârsta de pensionare pentru mame din 2024: De la șase luni la trei ani și jumătate

Noua lege a pensiilor prevede reducerea vârstei de pensionare pentru femeile care au născut și crescut copii. Comparativ cu legea din 2019, care nu a mai ajuns să se aplice, noul act normativ oferă o reducere mult mai mică a vârstei de pensionare. Maximul pe care o mamă îl poate obține este de trei ani și jumătate de reducere, minimul (pentru un copil) fiind de șase luni.

Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii a apărut recent, inclusiv normele de aplicare. Și deși aveam o nouă lege a pensiilor adoptată, publicată în Monitorul Oficial, încă din 2019, a cărei aplicare a fost și amânată între timp, noua lege va lua locul, în 2024, acelei legi care nu va mai ajunge să se aplice.

La fel ca în cazul legii din 2019, noua lege oferă un beneficiu la pensionare mamelor, chiar și celor care au născut și crescut doar un copil:

„Art. 51 – (1) Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, astfel:

(2) Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani”.

Practic, femeia care a născut și crescut un copil va putea beneficia de o reducere a vârstei de pensionare cu șase luni, în timp ce aceea care a născut și crescut șapte sau mai mulți copii va putea beneficia de trei ani și șase luni reducere a vârstei de pensionare.

Pentru a nu se face discriminări între femeile care au născut și cele care au adoptat, legea prevede că reducerile din tabel se aplică și pentru copii adoptați și crescuți pe o perioadă de măcar 13 ani.

Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, adică acea lege care nu va mai ajunge să se aplice, conținea un mecanism de reducere diferit. „Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare şi care au născut 3 copii şi i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază la cerere de reducerea cu 6 ani a vârstei de pensionare prevăzută”, prevede, mai exact, legea. Aceasta mai conținea și o reducere suplimentară a vârstei de pensionare, aplicabilă mamelor începând cu al patrulea copil. Mai precis, aceste „mame eroine” ar fi putut ieși la pensie mai devreme cu câte un an pentru fiecare copil, începând cu al patrulea. Spre exemplu, o mamă cu patru copii ar fi putut ieși la pensie cu șapte ani mai devreme, iar una cu cinci copii s-ar fi bucurat de o reducere a vârstei de pensionare cu opt ani.

Aceste prevederi, care nu vor mai ajunge să se aplice, erau, în mod evident, mult mai avantajoase pentru mamele care au crescut mai mulți copii.

Noua lege a dialogului social a venit cu o serie de obligații noi pentru angajatori în ceea ce privește negocierile colective. Pe de-o parte, a fost extins masiv numărul de companii care trebuie să demareze astfel de proceduri, au fost clarificate interdicțiile angajatorilor de a nu interveni sau împiedica procesul de alegere a reprezentanților salariaților, iar pe de altă parte angajatorii au fost obligați să ofere mai multe informații reprezentanților angajaților sau părții sindicale, iar structura contractelor colective de muncă a primit elemente și clauze noi.

În proiectul noii legi a pensiilor se mai are în vedere:

– Asigurarea sustenabilităţii ţinând seama că ea trebuie aplicată tuturor beneficiarilor sistemului public de pensii.

„Aplicarea formulei de calcul doar pentru noii pensionari nu reprezintă o opţiune, deoarece excluderea de la aplicarea noii formule a pensiilor aflate în plată ar reprezenta o nouă inechitate, ceea ce ar genera noi nemulţumiri şi, pe cale de consecinţă, obţinerea drepturilor în instanţă”, se arară în document.

– Identificarea de soluţii privind asigurarea unor pensii adecvate şi echitabile pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii corelate cu contribuţia acestora adusă în timpul vieţii active la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pensii 2024. Cea mai bună veste pentru 5 milioane de seniori, s-a aprobat în ultima şedinţă de Guvern. Există şi vestea proastă, creşte vârsta de pensionare pentru femei

„Proiectul de lege supus aprobării îşi propune ca, din sistemul de pensii din România să fie eliminate inechităţile dintre beneficiarii sistemului în vederea restabilirii încrederii în sistemul public de pensii. Sistemul de pensii trebuie să asigure un nivel de viaţă decent pensionarilor, în condiţiile menţinerii sustenabilităţii bugetare”, se arată în Expunerea de motive.

„În acest scop, sunt necesare intervenţii coordonate în întreg sistemul public cu privire la stimularea continuării activităţii, stagiul de cotizare, formula de calcul şi mecanismele de indexare”, se mai arată în document.

Principiile de bază ale sistemului de pensii

Sistemul de pensii din România se fundamentează pe următoarele principii de bază:

– Contributivităţii potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

– Solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;

– Egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege

„Proiectul de lege defineşte stagiul de cotizare contributiv ca fiind perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii”, arată documentul citat.

Potrivit acestuia, stagiul complet de cotizare reprezintă perioada de timp în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv, pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei anticipate.

Stagiul minim de cotizare reprezintă perioada minimă de timp în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă.

„Reglementările referitoare la contractul de asigurare socială vizează, printre altele, categoriile de persoane care pot achita contribuţiile de asigurări sociale pe o perioada de maximum 6 ani la alegere din perioade diferite, anterioare încheierii contractului, în care nu au desfăşurat activităţi profesionale şi nu au avut calitatea de pensionar”, se mai arată în document.

Proiectul de lege reglementează următoarele categorii de pensii:

– Pensia pentru limită de vârstă;

– Pensia anticipată;

– Pensia de invaliditate;

– Pensia de urmaş

„Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare contributiv, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5”, se mai arată în document.

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 5 ani.

„La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar şi a satisfăcut serviciul militar. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare”, mai arată iniţiatorii proiectului de lege.

Concret, potrivit noii legi a pensiilor, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei.

Totuși, limita de vârstă pentru pensionare nu se schimbă peste noapte, ci va fi atinsă treptat, prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform unei eșalonări (poate fi consultată la finalul articolului).

Dacă în cazul bărbaților, vârsta standard de pensionare de 65 de ani a fost atinsă deja, în cazul femeilor, această limită va fi atinsă abia în 2035, potrivit eșalonării amintite.

După cum stabilește legislația încă în vigoare (Legea 263/2010), pentru bărbați, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani. Pentru femei însă, vârsta standard de pensionare este, de principiu, de 63 de ani, dar ea va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030.

Practic, majorarea stabilită recent înseamnă prelungirea eșalonării până în 2035. În 2023, după cum stabilește eșalonarea actuală, femeile se pot pensiona la 62 și 62 de ani și o lună, în funcție de perioada anului.

De asemenea, stagiul minim de cotizare va fi de 15 ani, iar cel complet, de 35 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei.

În cazul în care este îndeplinită condiția stagiului minim de cotizare în sistemul public de pensii, pensia pentru limită de vârstă poate fi obținută la atingerea vârstei standard de pensionare.