„Chiar dacă seamănă cu un câine… este un animal sălbatic”, spune Amanda McDowell, preşedinta Asociaţiei pentru protejarea câinelui dingo australian. Animalul descinde din lup şi a ajuns în Australia acum circa 3.500 de ani, după cum arată fosilele găsite. Astăzi însă este ameninţat de dispariţie: aproximativ 90% din animalele despre care se crede că sunt dingo sunt de fapt rezultatul încrucişărilor cu câini domestici sau sălbatici, scrie Agerpres.
„Sunt în pragul dispariţiei. Cei mai mulţi cred că ţara este plină de dingo, însă animalele sunt de fapt câini hibrizi, nu dingo puri„, adaugă McDowell.
Un dingo încrucişat cu un câine nu este totuşi câine: „Nu sunt bune animale domestice, nu sunt afectuoşi cu copiii şi nici blânzi cu alte animale. Sunt vânători”, mai spune ea.
Hibridarea câinilor dingo a început odată cu sosirea câinilor domestici cu coloniştii, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, spune Mike Letnic, biolog la Universitatea New South Wales. În ultimele decenii ea s-a accelerat, în condiţiile extinderii habitatului uman şi al culturilor, îndeosebi în sud-estul Australiei. Colonii de dingo puri se mai găsesc în deşertul din centrul ţării.
„Adevăraţii” dingo, apropiaţi de lup, nu latră şi se reproduc doar o dată pe an. Păstrarea integrităţii patrimoniului genetic al câinelui dingo contribuie la menţinerea echilibrului ecologic din Australia, arată apărătorii mediului. Este o verigă cheie a ecosistemului: cel mai mare prădător australian vânează pisici, vulpi şi capre, animale aduse de coloniştii europeni şi al căror număr este astfel controlat. Pentru păstrarea rasei s-au înfiinţat crescătorii, de unde puii de dingo sunt duşi în parcuri naturale, încheie AFP.