Cu timpul, s-au adus dovezi despre existenţa fenomenului călătoriilor în timp, iar acestea i-au preocupat atât pe cercetători, cât şi pe oamenii de rând.
1. În decembrie 2008, arheologii chinezi au descoperit un mormânt gigantic în care se afla un sicriu datând de cel puţin 400 de ani şi care i-ar fi aparţinut lui Si Qing din Shangsi. În aparenţă, era o simplă descoperire a specialiştilor. În realitate, aceasta conţinea un elementul cel mai important: timpul.
Arheologii au găsit, în mormântul respectiv, o bucată mică de aur, care s-a dovedit a fi un ceas de mână. Acesta se oprise la ora 10:06, iar pe spatele ceasului era gravat cuvântul „Swiss”. Specialiştii au estimat că ceasul respectiv nu putea să fie mai vechi de 100 de ani…
2. O altă poveste despre călătoriile în timp vine de la două femei, Charlotte-Anne Moberly şi Eleanor Jourdain, care călătoriseră mult şi cunoşteau multe locuri din lume. Au ajuns şi şa Versailles. Aventura lor în această regiune a început în seara de 10 august 1901, când s-au hotărât să exploreze Micul Trianon. Au plecat singure în aventură, deşi nu cunoşteau acesată regiune.
La un moment dat, s-au rătăcit şi au fost cuprinse de o stare de confuzie. Au trecut printr-o fermă abandonată unde au văzut o femeie care flutura o bucată de ţesătură albă, la fereastră. După ce au văzut misterioasa apariţie, au fost încercate de Cele două „exploratoare” au fost încercate, în mod inexplicabil, de sentimente de opresiune şi tristeţe în timpul acestei ciudate experienţe. Ulterior, au mărturisit că s-au rătăcit în timp şi spaţiu.
Lucrurile au devenit şi mai confuze când s-au întâlnit cu mai multe persoane care purtau îmbrăcăminte din din secole anterioare. Surpriza lor cea mai mare a fost însă întâlnirea cu Maria Antoaneta, cu care au stat la o masă de petrecere şi au mâncat şi au băut împreună, deşi regina Franţei era … moartă.
Cele două exploratoare tocmai experimentaseră fenomenul călătoriilor în timp, după cum au povestit ele, mai târziu, într-o carte, dar şi în alte lucrări ulterioare.
3. Experimentul Philadelphia a fost un experiment naval real, despre care se presupune că s-ar fi produs în jurul datei de 28 octombrie 1943. Cunoscut şi ca „Proiectul Curcubeu”, experimentul ar fi implicat nava USS Eldridge, botezată după numele comandantului de navă, Locotenentul John Eldridge Jr., un adevărat erou al invaziei din Insulele Solomon. Despre faimoasa navă se ştie că principala sa calitate era aceea de a fi putut fi făcută invizibilă pentru radarele duşmanilor.
În cadrul experimentului, faimoasa navă de război, cu echipaj cu tot, a dispărut şi s-a întors în timp preţ de zece secunde sau mai mult. Experimentul despre care s-a aflat a suscitat curiozitatea oamenilor de ştiinţă, inclusiv pe cea a lui Stephen Hawking. Savantul paraplegic nu a exclus posibilitatea călătoriilor în timp.
Experimentul Philadelphia a fost repudiat ca fiind o farsă, dar poveştile despre misteriosul fenomen au continuat, fiind însoţite şi de oarecare dovezi. Experienţa ar fi avut la bază teoria câmpurilor unificate – un concept ce îi aparţine lui Albert Einstein şi potrivit căruia electromagnetismul şi gravitaţia fac parte din acelaşi domeniu.