Potrivit unui studiu, algoritmul „life2vec” are o precizie de 78%. Față de alte modele, acesta folosește un chatbot și informații existente despre o persoană, pentru a anticipa ce urmează pe viitor. „Calculatorul morții” a fost construit de savanții danezi și americani, care au antrenat programul folosindu-se de o bază de date de dimensiuni însemnate din Danemarca, care dispune de informațiile a 6 milioane de oameni, legate de venituri, profesie, locul de reședință, răni, boli, istoricul nașterilor și alte detalii.
Astfel, a rezultat un model care poate procesa limbajul și poate genera previziuni cu privire la viața unui om sau veniturile lui de-a lungul vieții. Unele persoane sunt predispuse la moarte prematură, precum: bărbat, bolnav psihic sau profesionist desăvârșit. Cei cu venituri mai mari sau care au o funcție de conducere trăiesc mai mult, potrivit inteligenței artificiale.
Precum utilizatorii ChatGPT îi cer inteligenței artificiale să scrie un cântec, o poezei sau un eseu, experții pot interoga life2vec cu întrebări simple, precum „Moartea va surveni în 4 ani?”, în cazul unui anumit individ.
Modelul AI a fost familiarizat cu datele respective în perioada 2008 – 2018. Bazându-se pe datele legate de populație, acest „calculator” a estimat corect cine a murit până în 2020, în peste trei sferturi din cazuri.
Datele persoanelor care au participat la studiu nu sunt publice, după cum a declarat cercetătorul-șef Sune Lehmann.
Life2vec reușește să analizeze mai mulți factori, pentru a rezolva puzzle-ul vieții unei persoane, în scopul prezicerii anului în care acesta ar putea muri. Pentru a realiza acest lucru, Lehmann și echipa sa au antrenat modelul pentru a anticipa răspunsurile oamenilor la întrebările unui test de personalitate.
Testul îi roagă pe respondenți să evalueze 10 lucruri bazându-se pe cât de mult sau puțin sunt de acord cu ele. De exemplu: „Primul lucru pe care îl faci într-un loc nou este să-ți faci prieteni” sau „Rareori mă exteriorizez în ședințe”.
„Tehnologii similare pentru prezicerea evenimentelor și a comportamentului uman sunt deja folosite în interiorul unor companii tehnologice, pentru a urmări, de exemplu, comportamentul pe rețelele de socializare, pentru a realiza portretul utilizatorilor etc. Discuția trebuie să ajungă în zona democratică a conversației, să vedem dacă suntem sau nu de acord cu dezvoltarea proiectului în acest sens”, a dezvăluit Lehmann, potrivit Daily Mail.