Calendar alegeri 2024: Marcel Ciolacu a anunţat când îşi aleg românii viitorul preşedinte: „Vom vedea dacă voi candida”

Marcel Ciolacu a bătut în cuie calendarul electoral din acest an, dar a evitat să-şi anunţe candidatura înainte de scrutinul dublu de duminică. ”Am multe defecte, dar am făcut o distincție clară între lider politic și prim-ministru. Am zis foarte clar: eu când voi ieși din funcția de prim-ministru, că sunt comasate, că nu sunt comasate, vreau ca toți românii să știe data alegerilor. Așa este corect, așa este normal, ca toți candidații să aibă o predictibilitate.

Pe 15 și 29 septembrie vom avea alegeri pentru funcția de președinte, iar pe 8 sau 9 decembrie vom avea alegeri parlamentare. Sunt și acele proceduri legale, pentru că noul președinte trebuie să convoace în 20 de zile noul Parlament. Știți că actualul președinte și Parlamentul își termină mandatul pe 21 decembrie.”, a declarat Marcel Ciolacu, la DC News Live.

Premierul Marcel Ciolacu a enumerat calitățile pe care trebuie să le aibă un șef de stat și despre care liderul PSD spune că Traian Băsescu și Klaus Iohannis nu le-au avut.

„În primul rând să aducă o normalitate în România și să înțelegem o dată pentru totdeauna că prședintele trebuie să se ridice, după ce este ales, peste partidele politice și să respecte atât litera Constituției, cât și spiritul ei. Atunci democrația din România va fi categoric consolidată. (…) Ultimii doi președinți nu au avut această capacitate de a consolida democrația ca un președinte care se ridică deasupra politicului”, a spus prim-ministrul României.

Alte articole

Banii negri din campanie: ANAF verifică modul în care a fost finanţată campania lui Georgescu

Victor Ponta: Nu voi candida la congresul PSD pentru a deveni candidatul partidului la prezidențiale. Îl sfătuiesc pe Marcel Ciolacu să nu candideze

Întrebat dacă el are aceste calități, Marcel Ciolacu a răspuns că „vom vedea, dacă voi candida”.

Cu aluzie la faptul că posibilii candidați pentru prima funcție în stat, Nicolae Ciucă și Mircea Geoana, au lansat fiecare câte o carte, Ciolacu a spus că are velități de scriitor, precizând că acum citește o carte pe care i-a recomandat-o consiliera sa, Diana Tușa.

„Nu o să lansez o carte pentru că nu cred că e așa înnebunită lumea să știe despre mine  în mod deosebit și nici nu am veleități de sciitor. Am și spus că eu nu intru în această competiție pre-prezidențială de lansări de cărți”, a dezvăluit Marcel Ciolacu.

Premierul și liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că, imediat după alegerile locale, se va lua o decizie în coaliție cu referire la candidatul la prezidențiale. Ciolacu a precizat că va fi convocat un Congres Extraordinar al PSD pentru desemnarea candidatului. De asemenea, Ciolacu a făcut o precizare extrem de importantă și a spus că ”Este aproape imposibil ca PSD, este cel mai mare partid din România, să nu aibă candidat la alegerile prezidențiale din România”.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marţi că PNL va avea propriul candidat la alegerile prezidenţiale iar decizia privind nominalizarea va fi luată în forurile de conducere, el precizând că va avea loc un Consiliu Naţional, după alegerile din 9 iunie, pentru analiza rezultatelor şi strategia pentru prezidenţiale.

”Vom vedea ce vor spune românii, dacă ei își doresc să existe o majoritate conturată în jurul PSD și PNL. Este aproape imposibil ca PSD, este cel mai mare partid din România, să nu aibă candidat la alegerile prezidențiale din România.

Nu vreau să anticipez anumite lucruri. PSD va ieși întărit din aceste alegeri pentru că vom avea mai mulți primari, mai mulți președinți de CJ. Va fi cumva legitim ca ai mei colegi din cadrul PSD să aibă această pretenție.

Eu îmi doresc să fac lucrurile normal. Așteptăm verdictul românilor și apoi vom discuta în coaliție, așa cum este normal. Trebuie făcută o dezbatere în interiorul PSD, trebuie făcut Congres. Eu sub nicio formă nu o să fiu de acord ca decizia privind candidatul să se ia într-un cerc retrâns, asta pentru că am văzut că nu funcționează. Este un calendar foarte strâns. Vom convoca un Congres al PSD pentru validarea candidatului sau a unei eventuale alianțe.”, a declarat Marcel Ciolacu.

Nicolae Ciucă: „PNL va avea propriul candidat la alegerile prezidenţiale”

”PNL va avea propriul candidat la alegerile prezidenţiale iar decizia privind nominalizarea va fi luată în forurile de conducere ale partidului”, a declarat Nicolae Ciucă, după şedinţa Colegiului Director Judeţean Bistriţa-Năsăud. ”Este normal ca după alegerile locale să avem un Consiliu Naţional în care să facem analiza rezultatelor de la alegerile locale şi europarlamentare şi de aici încolo să stabilim toţi paşii pentru ca partidul, membrii partidului, să stabilească şi să avem dincolo de nominalizare şi strategia cu care PNL va intra în alegeri.”, a mai spus liderul liberal. Întrebat dacă îşi doreşte să candideze, Ciucă a răspuns: ”Nu contează ce ne dorim unul sau altul, contează ce stabileşte partidul”.

POLITICO: Creşte presiunea asupra preşedintelui Klaus Iohannis pentru a se retrage din cursa pentru conducerea NATO. La Bruxelles se vehiculează mai multe scenarii pentru liderul român

În opinia majorităţii ţărilor NATO, a sosit momentul ca preşedintele României, Klaus Iohannis, să se retragă, după două luni de competiţie pentru funcţia supremă în alianţă, scrie POLITICO, în condiţiile în care joi, la Praga, miniştrii de externe din Alianţa Nord-Atlantică se reunesc pentru a schiţa deciziile summitului din iulie de la Washington.

În culise, scrie POLITICO, o serie de oficiali şi diplomaţi europeni consideră că Iohannis joacă pe termen lung şi se foloseşte de candidatura sa la NATO pentru a se poziţiona pentru un alt rol de rang înalt în UE.

De când şi-a anunţat candidatura, în martie, Iohannis a reuşit să obţină sprijinul unei singure ţări din grupul celor 32 de state. Şi aceasta este Ungaria, care a ameninţat săptămâna trecută că va renunţa la anumite operaţiuni NATO. Slovacia rămâne nehotărâtă, dar toate celelalte 29 de ţări şi-au manifestat sprijinul pentru candidatul clar favorit, premierul olandez Mark Rutte.

Totuşi, notează POLITICO, acest lucru nu este suficient de bun pentru Rutte, deoarece are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianţei pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă la începutul lunii octombrie.

Mihai Tudose, despre varianta unui candidat comun PNL-PSD la prezidențiale: „De la unii sau de la ceilalţi, vedem cine are mai multe şanse”

În timp ce miniştrii de externe ai NATO se reunesc joi şi vineri la Praga, teama este că, dacă Iohannis nu renunţă în curând, căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.

În mod obişnuit, sunt puse la bătaie preşedinţia Comisiei Europene şi a Consiliului European, precum şi rolul de şef al diplomaţiei UE, cele 27 de ţări ale UE încercând, de asemenea, să obţină portofoliile de comisar european pe care şi le doresc. Acum, şefia NATO face parte din acest amestec. „Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este”, a declarat, sub acoperirea anonimatului, un oficial UE.

Biroul lui Iohannis a respins afirmaţiile potrivit cărora acesta ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa. „Nu există o astfel de presiune în ceea ce priveşte retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administraţiei Prezidenţiale”, a declarat biroul său într-un e-mail pentru POLITICO.

Repartizarea funcţiilor de conducere este întotdeauna un puzzle complicat, echilibrând afilieri politice, geografie şi gen. Chiar dacă Rutte obţine postul NATO înainte ca liderii UE să discute despre posturile de conducere europene, liderii vor trebui să ia în considerare faptul că un liberal olandez l-a câştigat, au declarat doi diplomaţi europeni.

Iohannis a ajuns la o înţelegere cu aliaţii cheie pentru a renunţa la cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele summit NATO de la Washington, au declarat doi înalţi oficiali europeni care au cerut păstrarea anonimatului. La începutul acestei luni, Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu preşedintele american Joe Biden, care l-a susţinut deja pe Rutte.

Renunţarea la candidatură înainte de cursa pentru funcţia supremă europeană şi înainte de summitul NATO din iulie îi va oferi lui Iohannis o oarecare bunăvoinţă din partea aliaţilor occidentali, pe care ar putea să o valorifice în timpul discuţiilor pentru funcţiile de conducere. Cel de-al doilea mandat al său ca preşedinte al României se încheie în decembrie, menţionează POLITICO.

SCENARII PENTRU IOHANNIS

La Bruxelles se vehiculează mai multe scenarii pentru Iohannis. Una dintre opţiuni este foarte puţin probabilă: în cazul în care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obţine un al doilea mandat, Iohannis a fost menţionat ca o alternativă.

La fel ca şi von der Leyen, liderul român provine din Partidul Popular European (PPE), cel mai puternic grup politic din UE. Iohannis este, de asemenea, vorbitor de germană şi are o experienţă de peste 10 ani ca şef de stat.

România este, de asemenea, un exemplu în UE atunci când vine vorba de respingerea influenţei ruseşti, de susţinerea Ucrainei şi de integrarea în UE, inclusiv prin aderarea oficială la spaţiul Schengen fără vize.

Aliaţii lui Iohannis insistă asupra faptului că încercarea sa de a obţine postul la NATO nu este o simplă modalitate de a ajunge la un post în UE, deoarece el „crede cu tărie în necesitatea unei voci est-europene în acest cel mai important post de la NATO în acest moment”, potrivit unui oficial care este familiarizat cu gândirea preşedintelui român.

O altă opţiune vehiculată pentru Iohannis este ca acesta să devină comisar european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să îl creeze. Cel mai vehiculat nume pentru acest post este însă cel al ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski, dar, ţinând cont de surprizele care apar în orice puzzle cu funcţii de conducere, ar putea totuşi să-i revină lui Iohannis, au declarat alţi doi oficiali UE cu care a stat de vorbă POLITICO.